Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a declarat pentru ziare.com că în Republica Moldova s-a instaurat haosul. Vede situația ca „foarte gravă” și amenințătoare pentru securitatea de la frontiera Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice. Diaconescu îi socotește pe cei de la stânga spectrului politic interesați de această evoluție negativă, deși nici ei nu pot garanta că ar putea aduce redresarea economică, adică măcar plata salariilor restante din decembrie. Partidele de stânga „încearcă (totuși) prin mijloace violente, prin presiune de stradă, să determine o modificare politică. Atât și nimic mai mult. Este un amestec de interese economice asociate cu interese politice evidente, din care, sincer, nu știu cum se va ieși", adaugă invitatul de la ziare.com.
Iulian Chifu scrie în Evenimentul zilei că la Chișinău s-a instalat „un guvern tern, de încropeală, făcut la repezeală și fără prea mari ambiții, dar un guvern care trebuie să facă reforme majore și trebuie să mai treacă un prag major în luna martie, la alegerea Președintelui. În caz contrar, nealegerea unui președinte în Parlamentul Republicii Moldova duce la alegeri anticipate într-un interval de un an”. Nu a fost „nicio negociere reală sau ofertă reală făcută celorlalte partide pro-europene, nici un echilibru al funcțiilor în stat”, n-au fost numiți cei mai buni miniștri, ba mai mulți, au și fost păstrați unii din vechiul guvern. Se așteaptă, mai spune Chifu, o remaniere în martie care să mai dreagă lucrurile, iar ea ar trebui să aibă loc după ce noul guvern își arată și intențiile reformatoare. În lipsa unor garanții cât de cât convingătoare, niciun partener extern – nici România – nu va sprijini Republica Moldova.
Într-o analiză pe tema valului de imigranți intrați anul trecut în Europa, istoricul Dorin Dobrincu scrie pe site-ul ziare.com că Rusia a primit o „nesperată perdea de fum”, care a camuflat oarecum anexarea Crimeii și destabilizarea Estului Ucrainei și a ajutat-o să iasă din izolarea internațională în care se blocase. Ar mai fi un stat care s-a folosit de problema refugiaților: Turcia, despre care Dobrincu scrie că le-a forțat mâna europenilor ca să obțină unele avantaje. Cele trei miliarde de euro destinate gestionării fluxului de refugiați pe teritoriul turcesc reprezintă primul din punctele clar câștigate.
La București revin pe tapet problemele justiției. Cătălin Prisăcaru scrie în România liberă că a început bătălia politică pentru noile numiri ce urmează să fie făcute la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a Parchetului general. De o parte s-ar situa ministrul de justiție Raluca Prună, care are drept de a face aceste numiri. De partea cealaltă, s-ar țese deja o strategie de învăluire. Este inițiată de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, iar scopul ar fi schimbarea legii care stabilește cum se fac aceste numiri.
Dan Tapalagă se ocupă, la rândul lui, pe Hotnews.ro, de scandalul incipient privind posibilele infiltrări ale serviciilor secrete în rândul magistraților. 23.000 de magistrați depun anual declarații pe propria răspundere că nu sunt asociați cu serviciile secrete. Inutil, pentru că legislația nu prevede și cine le verifică.
