Protestul antiguvernamental care a început pe 20 ianuarie și a adunat câteva mii de persoane a intrat în atenția presei internaționale. Manifestațiile au continuat și în week-end. Natalia Sergheev l-a întrebat pe redactorul-șef de la portalul de știri în limba rusă Newsmaker.md Vladimir Soloviov cum au fost reflectate evenimentele de la Chișinău în presa din Occident și din Est.
Vladimir Soloviov: „Din ceea ce am citit în presa internațională, m-a uimit faptul că aceste proteste se conturau în culori geopolitice. Adică, unii au scris că sunt proteste pro-ruse, alții că sunt pro-europene, dar de fapt e un melanj protestatar. Au participat cei care vor să continue vectorul integrării europene, dar vor ca acest lucru să aibă loc onest, prin reforme, prin modernizare, fiindcă în cei șase ani cei care se aflau la putere, deși se numeau alianță pro-europeană între ghilimele, nu au reușit să o facă.
În aceste proteste participă și susținătorii altui vector, și anume Partidul Socialiștilor, care vorbește despre Uniunea Euro-Asiatică și că trebuie să ne îndreptăm acolo. Aceste două tabere de neîmpăcat protestează acum într-un front comun. Cred că e un caz unic pentru Moldova, când persoanele care până acum se revoltau aparte, acum merg într-o singură coloană.
Mai mult decât atât, mergeam și eu în această coloană spre televiziunea de stat, la Teleradio Moldova, și printre protestatari am văzut-o pe fosta ministră a Educației Maia Sandu, care acum își formează propriul partid și care cu siguranță e un politican pro-Occident, care va insista asupra acestui vector. Mergea alături de protestatari simpli, nu în fruntea coloanei. La întrebarea mea de ce nu merge în față, ea mi-a răspuns: «Cu ce această parte a coloanei e mai rea?» Însăși faptul că s-a alăturat protestelor ne vorbește că nu putem afirma că e un protest curat pro-rus sau pro-european. Nu e așa.”
Europa Liberă: Acest detaliu important a fost omis de presă intenționat sau a fost o greșeală, „factorul uman”?
Vladimir Soloviov: „Îmi vine greu să comentez motivația celor care prezentau situația în această lumină. E foarte ușor să explici totul în acest mod, să spui că acolo protestează pro-rușii sau pro-europenii. Câteodată, în presă jurnaliștii admit niște simplificări, însă situația curentă e mult mai complicată. Sunt sigur că aș putea găsi cel puțin o persoană care nu e nici pentru Europa, nici pentru Rusia și dorește doar să se termine cu corupția care a devenit o nouă normalitate. O normalitate pentru autorități, vreau să spun, fiindcă cei care trăiesc în acest sistem, care simt pe propria piele toate consecințele acestui „furt al secolului”, al dispariției unui miliard de dolari, care percep lipsa reformelor, lipsa justiției independente, pot fi pur și simplu împotriva acestor lucruri. E normal să fii împotriva lor, dar în același timp să ignori vectorii și geopolitica.
Despre același lucru vorbeau și protestatarii: «Haideți să uităm de vectorii care ne plac». Scopul lor e să elibereze țara din captivitate, dacă am folosi terminologia lui Thorbjørn Jagland care a scris încă în august pentru The New York Times despre Moldova. Protestatarii au reușit să pună la o parte aceste diferențe, cel puțin declarativ. Vom vedea ce va urma. Sunt sigur că mai târziu se vor întoarce în taberele lor, dar acum sunt împreună.”
Europa Liberă: Presa Occidentală punea accept pe factorul geopolitic, presa rusă vorbea mai mult despre similitudinile acestor proteste cu ceea ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009. Ce credeți de sper astfel de abordări?
Vladimir Soloviov: „Cred că 7 aprilie a fost un protest mai puțin natural, decât manifestațiile de acum, mai ales violențele care au avut loc în 2009. Am fost la Parlament, miercuri, când era învestit guvernul și mi s-a părut că oamenii veneau la proteste chiar de la lucru: aveau sacoșe în mâini, genți. S-au alăturat protestului spontan. În 2009, totuși, doar leneșul nu înțelegea că au fost provocatori care au inițiat violențele și pogromul clădirii Parlamentului și a Președinției.
Faptul că Occidentul scoate în prim-plan factorul geopolitic e ușor de explicat. Din păcate, este atitudinea multora față de Moldova. E o țară mică, săracă, cu un buget de $1,5 miliarde, pe cine ar interesa din punct de vedere economic? Dar în calitate de un teren al unor jocuri geopolitice – cu siguranță.”
Europa Liberă: Cum credeți, cum sunt văzute aceste proteste din afara țării?
Vladimir Soloviov: „Cauzele acestui protest și însăși protestul a arătat nemulțumirea oamenilor de ceea ce se întâmpla în Moldova și ceea ce fac autoritățile. Ratingurile și sondajele arată că cetățenii nu au încredere în instituțiile de stat, popularitatea partidelor de la guvernare e în declin, ratingurile celor care încă nu au ajuns la putere sunt în creștere, dar asta nu înseamnă că atunci când vor fi la putere nu vor scădea și ele. Oamenii sunt nemulțumiți de situația curentă. E bine că lumea «s-a trezit», dar contează ca aceste manifestații să nu degenereze în violențe.”
Europa Liberă: După părerea voastră, cum mass-media de peste hotare trebuia să păstreze echilibrul fără a se împiedica în detalii când relata despre manifestațiile din Chișinău?
Vladimir Soloviov: „E de-ajuns să încerci să înțelegi situația din țară un pic mai în profunzime ca să înțelegi că aici chiar sunt o sumedenie de probleme în toate domeniile: în sectorul bancar, în economie, în politică, în lege. Practic nu este domeniu în care n-ar fi probleme. Și toate aceste necazuri sunt rezultatul unui management de stat specific al conducerii de stat. Nici nu vreau să numesc aceste partide pro-europene, fiindcă ele nu sunt. Vorbeau foarte mult despre integrare europeană, dar slujeau sub acest paravan propriilor interese.”
