Încotro merge Republica Moldova? Ce ar însemna mâine alegeri anticipate? Ce face populaţia cât timp se confruntă oamenii din stradă şi politicienii? Cine-l plăteşte pe cetăţeanul din funcţie publică, fie el professor, fie din administraţie?
O privire de observator aruncăm astăzi asupra realităţii moldoveneşti cu analistul politic Petru Bogatu, editorialist la „Ziarul Național”.
Europa Liberă: Manifestațiile de stradă au continuat ieri, cam cu aceleași slogane, cu aceleași cerințe. Ați afirmat că fraternizarea, la un moment dat, dintre Platforma pro-europeană DA cu cele două partide fățiș pro-rusești, Partidul Nostru a lui Renato Usatîi și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a lui Igor Dodon - forţe politice ce însufleţesc aceste manifestaţii - ar fi dubioasă, contraproductivă, cu risc de deturnare a protestelor populare. La ce riscuri anume v-ați referit?
Petru Bogatu: „Eu cred că protestele au fost deja deturnate. E adevărat că mitingul aparent s-a extins și a căpătat forță nouă, printre oratori au apărut personalități nemaiîntâlnite la proteste ca Arcadie Barbăroșie, Anatol Țăranu și alții. Cu tot respectul pentru ei, dar mă întreb doar câtă lume din stradă a înțeles mesajul pe care l-a transmis discursul lor rostit în limba română? Spun asta, pentru că protestatarii din Bălți, care au agresat duminică la monumentul lui Ștefan cel Mare un grup de unioniști, nu posedau limba oficială a acestui stat.
Poate că e un caz izolat, veți spune, dar e unul simptomatic din punctul meu de vedere, deoarece semnifică deja, așa cum am spus, deturnarea protestelor din Piața Marii Adunări Naționale de către grupările pro-ruse a le lui Igor Dodon și Renato Usatîi.
De altfel, prezența printre acești doi lideri a liderului Platformei DA, Andrei Năstase, mi se pare butaforică, doar o acoperire pro-europeană, democratică a unei acțiuni antiguvernamentale pro-rusești, chiar pro-putiniste. Și am impresia că în ultimul timp și sloganurile despre care ați vorbit, revendicările sunt nu doar nerealistice și contraproductive, dar s-au înăsprit și, în fond, nu duc nicăieri. Ca să nu mai spun că pentru un cetățean pro-european, unionist, democrat în Republica Moldova coabitarea cu un interlop filorus și cu un favorit a lui Putin la Chișinău, chiar și împotriva oligarhului Plahotniuc, e ca și cum te-ai alătura Statului Islamic pentru a-l da jos pe Bashar al-Assad.”
Europa Liberă: Dle Bogatu, dar consolidarea societății împotriva unui sistem corupt despre care se vorbește mult în zilele astea în presă, nu înseamnă oare unirea cetățenilor de diferite etnii, care vorbesc diferite limbi și au diferite puncte de vedere?
Petru Bogatu: „Înseamnă desigur, doar că mă tem că o coabitare de genul celei despre care spuneam anterior doar compromite această luptă. Pentru că nu poți combate corupția și să lupți împotriva sistemului oligarhic cu doi reprezentanți extrem de dubioși ai acestui sistem oligarhic - un fost interlop și actual aventurier politic care este Renato Usatîi, care încă nu a explicat justiției noastre (și ne dăm seama de ce) de unde a luat bani pentru pomeni electorale, pentru că așa s-a început activitatea sa politică, de unde are acum bani pe care îi aruncă în dreapta și în stânga? Despre Igor Dodon nu mai vorbesc. Nu poți face curat în cameră, pe masă, dar cu mâinile murdare.”
Europa Liberă: În septembrie 2015, Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliul Europei, spunea că statul este capturat și trebuie redat cetățenilor. Acuma ceea ce se întâmplă cu ce nu seamănă a acțiune de redare a statului cetățenilor?
Petru Bogatu: „Nu este o acțiune de revenire la normalitate și de luptă împotriva statului capturat acum, pentru că protestele de fapt au fost confiscate, protestele pe care le cunosc eu (și la unele dintre ele am și participat). Eu nu știu, de exemplu, câți protestatari pro-europeni au rămas în coloanele pe care le-am văzut ieri, pentru că prezența liderilor Platformei „DA” creează impresia unei acoperiri pentru o acțiune, de fapt, în cea mai mare parte pro-rusească, cu simpatizanți, aderenți a lui Renato Usatîi și Igor Dodon, care nu urmăresc sfărâmarea sistemului oligarhic ticăloșit, ci doar revenirea la putere și schimbarea vectorului politic.
Ei până nu demult au spus asta şi doar de câteva zile au renunțat la steagurile roșii și la emblemele de partid, tocmai cred pentru a realiza această manevră. Iar faptul că Platforma „DA”, sau cel puțin unii lideri ai acestei platforme au acceptat acest târg, mi se pare de asemenea foarte și foarte dubios. Poate au acceptat asta pentru a acoperi, a ascunde totuși numărul tot mai mic de aderenți din piață (pentru că multă lume nu dorește o astfel de coabitare). Știm foarte bine că grupările unioniste s-au retras din Piață de mai mult timp, iar unioniștii au demonstrat la mitingurile pe care le-au organizat de-a lungul anului trecut că pot aduce nu mai puțină lume decât Platforma „DA” în stradă. Rămân la această impresie (și cred că nu doar eu am această convingere) că protestele, de fapt, au fost deturnate și urmăresc cu totul alte scopuri decât cele declarate anterior, scopuri nobile într-adevăr de eliberare a statului din captivitate.”
Europa Liberă: Cei care se opun anticipatelor, și nu mă refer aici la autorități care e firesc să se opună, dar la celelalte segmente care se opun folosesc argumentul că trebuie să se mai aștepte, pentru că acum aceste alegeri s-ar solda negreșit cu venirea la guvernare a forțelor despre care tocmai aţi vorbit şi Dvs., adică a celor pro-rusești, să se aștepte într-un fel ca să apară alternative și pe segmentul pro-european. La polul opus e părerea că se instaurează un regim dictatorial, în care alternativele nu au nicio șansă. Colac peste pupăză și această decizie a Ministerului de Justiție de a respinge cererea de înregistrare a partidului Platformei „DA”. Nu credeți că așa se poate întâmpla într-adevăr?
Petru Bogatu: „Eu nu aș vrea să schimbăm Tanda cu Manda, pentru că nu am certitudinea că dacă ar veni la putere Renato Usatîi cu Igor Dodon, regimul ar fi mai democratic decât este acum. Pe de altă parte, aceste revendicări absolut exagerate - anticipatele și altele - sunt pur și simplu nerealiste și sunt un îndemn, de fapt, la lichidarea în forță a sistemului politic, pentru că alegerile pur și simplu nu pot fi convocate acum pe cale legală, pe cale constituțională.
Acum Republica Moldova, chiar dacă este o republică parlamentară și știm de ce, din cauza imperfecțiunii legislației, dar și că există diferențe mari între Republica Moldova și alte republici parlamentare, nu poate convoca pe cale constituţională alegeri. Parlamentul Republicii Moldova nu se poate
Deocamdată, condiții legale, constituționale, pentru dizolvarea Parlamentului pur și simplu nu există ...
autodizolva oricând dorește. Președintele Timofti, la fel, nu poate dizolva Parlamentul așa, de capul lui, ci doar pornind de la prevederile constituționale. Și, deocamdată, condiții legale, constituționale, pentru dizolvarea Parlamentului pur și simplu nu există. Ce înseamnă în această situație forțarea unei uși închise? Doar o provocare. Dar este și acest element: că societatea pur și simplu acum nu este pregătită pentru alegeri și nu pentru că nu s-au constituit pe dreapta noi forțe politice, dar pentru că am intrat în degringoladă economică, socială și politică. Republica Moldova nu știu dacă va rezista până la primăvară, când în mod normal ar putea avea loc aceste alegeri, dacă ne-am imagina prin absurd că pot fi convocate acum alegeri.
Și, a propos, mesajul partenerilor noștri de dezvoltare, al alianțelor occidentale este exact acesta. Victoria Nuland, fiind la București, pe de o parte a susținut manifestanții spunând că Statele Unite și România susținem puternic dorința oamenilor din Republica Moldova de a avea lideri responsabili sugerând că asta cere lumea - schimbarea clasei politice, pe de altă parte, Republica Moldova pentru moment are nevoie de un Guvern cu care să putem discuta, pentru că Republica Moldova are nevoie de un sprijin financiar, chiar de un ajutor umanitar despre asta se vorbește acum.
Pentru că situația este gravă și într-adevăr și Uniunea Europeană și Statele Unite și România pregătesc acest ajutor. O parte din banii care vor veni din creditul românesc de 150 de milioane este, de fapt un ajutor umanitar, pentru că acești bani vor fi folosiți pentru achitarea pensiilor și salariilor pentru bugetari, pentru că nu mai sunt bani în buget pentru această categorie.”
Europa Liberă: Când și în ce condiții credeți ar putea să se deblocheze aceste ajutoare, dar şi crediutele de la FMI, Uniunea Europeană?
Petru Bogatu: „În condițiile în care Guvernul va demonstra că poate rezista pe de o parte, iar pe de altă parte că este dispus să răspundă la revendicările cetățenilor. Eu nu aș vrea să fiu înțeles greșit. Presiunea pe care o pune populația asupra guvernanților este fireşte legitimă și într-adevăr acest sistem oligarhic trebuie sfărâmat. Dar şi autoritățile ar putea să facă acum un prim pas deja, satisfăcând unele cerințe - schimbând ceva la Procuratura Generală, adoptând în sfârșit noua lege a Procuraturii care va face procurori să fie independenți de chestiunile politice și să nu mai fie dependenți și ierarhic de procurorul-general. Pentru că asta este situația acum, procurorul general este cel care, de fapt, dictează situația din Procuratură și împiedică o justiție normală.”
