Două organizații neguvernamentale moldovene, ADEPT şi Expert-Grup, care monitorizează aplicarea Acordului de Asociere și zonei de comerț liber cu Uniunea Europeană au avertizat din nou că autoritățile de la Chișinău au întârzieri mari: în ultimele șase ale lui 2015 au făcut numai o cincime din ce s-au angajat să facă.
La prima vedere, cifrele prezentate în raportul semnat de experți nu dau motive de îngrijorare. Or, 60%, din acțiunile prevăzute în Planul de realizare a Acordului de Asociere sunt apreciate de autorii raportului ca fiind parțial realizate. Numai starea relativ onorabila are îndărăt două proptele.
Prima: în luna octombrie a anului trecut, Guvernul a revizuit Planul de acțiuni, extinzând termenul pentru o mare parte dintre activități. In rândul al doilea: mai mult de jumătate dintre acțiunile asumate nu produc efecte cuantificabile, spune directorul executiv al Asociaţiei „Adept”, Igor Boţan:
„Un şir de acţiuni planificate de către instituţiile publice sunt nemăsurabile. Sunt mai degrabă nişte lucruri care nu au nici un fel de instrumentar care ar permite măsurarea efectelor şi impactului.”
Dacă Guvernul nu revizuia termenele de realizare a acţiunilor, atunci proporţia celor neonorate ar fi fost mult mai mare, constată experta Mariana Kalughin:
„Trebuie să recunoaştem că eventual această revizuire a fost necesară, însă, totuşi, autorităţile s-au axat mai mult asupra modificării termenilor de realizare, 2014 a fost substituit prin 2015, 2015 - prin 2016. E pentru prima dată când o guvernare intervine asupra unui document de politici modificând termenele de realizare, extinzând-le.”
Instabilitatea politică ce a determinat și înghețarea finanțărilor externe au împiedicat realizarea acțiunilor din planul național de asociere, planificate pentru ultimele șase luni ale lui 2015, spune directorul executiv al Centrului Expert Grup, Adrian Lupuşor:
„Instabilitatea politică care a tergiversat şi dialogul cu FMI, care până la urmă a perpetuat acest blocaj în ce priveşte finanţarea din partea partenerilor de dezvoltare. Aceasta a afectat implementarea întregului acord de asociere nu doar pe partea economică.”
Pe partea economică mai puţin de o treime din acţiunile asumate au fost realizate. La capitolul justiţie şi lupta împotriva corupţiei rezultatele sunt mult prea modeste, spune Mariana Kalughin:
„În partea ce ţine de reforma justiţiei, în a doua jumătate a anului 2015 nu putem să remarcăm careva progrese, decât adoptarea şi punerea în aplicare cu mici excepţii a legii cu privire la mediere. Restanţele care au fost remarcate şi în procesul de monitorizare anterior au rămas. Ne referim la unele esenţiale: reforma Institutului naţional de justiţie, funcţionarea efectivă a poliţiei judecătoreşti, transferul acesteia în subordinea Ministerului Justiţiei, edificarea palatului justiţiei şi optimizarea hărţii judecătoreşti.”
O altă restanţă devenită deja cronică e reforma CNI amânată de câţiva ani. Autorităţile moldovene au rămas inerte şi la capitolul ce vizează spălarea de bani. Două directive europene importante în contextul crizei din sectorul bancar nu au fost transpuse în legislaţia naţională. Din nou experta Mariana Kalughin:
„Nu a fost făcută o analiză fundamentală a deficienţelor mecanismului naţional de prevenire şi combatere a spălrii banilor. Practic nu s-a intervenit nici legislativ, nici instituţional pentru a preveni astfel de crize.”
Această constatare a expertei Mariana Kalughin a nemulţumit Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al CNA. Într-o reacţie imediată instituţia a calificat drept eronate şi chiar manipulatoare afirmaţiile expertei, deoarece termenul de punere in aplicare a directivelor a fost prelungit din motive perfect întemeiate.
