Înființarea flotei NATO la Marea Neagră este o prioritate strategică a Armatei Române și ar trebui să fie funcțională până la toamnă, crede ministrul Apărării Mihnea Motoc. România înțelege, însă, că nu poate exista cu adevărat o flotă NATO la Marea Neagră, cel puțin câtă vreme Convenția de la Montreaux rămâne în vigoare. Această Convenție care datează din 1936 stabilește regulile de traversare a Strâmtorilor Bosfor și Dardanele și interzice navelor militare care nu aparțin statelor riverane la Marea Neagră să staționeze mai mult de trei săptămâni (21 de zile) aici. În plus plus, stabilește că o navă militară străină care cântărește mai mult de 15.000 de tone nu poate intra în Marea Neagră.
Ținând cont de aceste detalii înseamnă că Flota NATO la Marea Neagră ar urma să fie compusă din suma flotelor Românie, Bulgariei și Turciei. Ministrul Apărării, Mihnea Motoc mărturisește de altfel că “forma pe care o va îmbrăca prezența navală aliată la Marea Neagră depinde de ceea ce vor spune riveranii aliați”. Ar putea fi un proiect de viitor, dacă într-adevăr Bulgaria și Turcia ar fi interesate de ideea României, fiindcă în prezent, Bulgaria nu are flotă deloc, România are trei fregate oarecum depășite plus un submarin de proveniență rusească, pe nume Delfinul, cumpărat în urmă cu mai bine de 30 de ani, proiectat pentru a vâna submarine nucleare, dar care nu a mai fost folosit de 20 de ani.
Așadar, Flota NATO la Marea Neagră atât de dorită de români ar urma să se bazeze de fapt pe navele militare turcești, nici ele foarte noi, dar încă performante și pe crucișătoarele americane, germane sau franceze care staționează prin rotație la Constanța sau Burgas. Se dovedește astfel că ideea e oarecum goală de conținut sau cel puțin imposibil de pus în practică până la toamnă așa cum și-ar dori ministrul Motoc.
Ar putea fi gândită, în schimb, o strategie bazată pe conceptul NATO „smart defence” pe baza căruia, în viitor, România, Bulgaria și Turcia ar urma să investească împreună pentru construirea unei flote noi, care, la o adică să descurajeze Rusia și să devină un fel de jandarm al Mării Negre, responsabil cu securitatea și pacea acestei regiuni.
Despre eventualitatea unei flote NATO la Marea Neagră se va discuta în această luna la Bruxelles cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din Alianța Nord Atlantică. Ar putea urma o decizie pozitivă, dar dacă NATO nu sprijină cu bani acest proiect, lucrurile nu se vor urni. Se discută de asemenea despre posibilitatea modificării Convenției de la Montreaux, dar Turcia nu are, deocamdată, niciun interes să împartă cheile Strâmtorilor cu aliații ei.
Un articol din „Nezavisimaia Gazeta” preluat de Russia Today, site-ul în limba română, estimează că „tensiunile ar putea să crească în Marea Neagră “ și că viitoarea flotă NATO va avea capacități de luptă superioare Rusiei. Bineînțeles că articolul precizează în final că „Rusia are suficiente forțe și resurse pe uscat și pe mare” inclusiv avioane și rachete pentru a „contracara” această amenințare.
Inițiativa României îngrijorează, deci, Rusia, dar pentru punerea în operă a Flotei NATO la Marea Neagră e nevoie de bani pe care să-i investească statele Alianței de pe malul mării, la care să se adauge un sprijin consistent din partea marilor puteri plus disponibilitatea Turciei de a ieși total din ambiguitate și de a face front comun cu NATO.
Între timp ideea inițială, pe care a copiat-o România, cea referitoare la o flotă NATO în Marea Baltică ar putea fi pusă în practică ceva mai repede.
