Politologul român Dan Dungaciu promovează de câteva luni ideea unui mare fond românesc din care s-ar face investiții în Republica Moldova cu scopul întăririi substanțiale a legăturilor economice între malurile Prutului. Dungaciu, care deține și cetățenia moldoveană - i-a fost acordată de fostul președinte interimar Mihai Ghimpu căruia i-a fost o vreme consilier - a prezentat astăzi ideea Fondului Moldova la o conferință la Chișinău. Dar nu toți participanții la conferință consideră ideea viabilă.
Deocamdată, iniţiativa e discutată în medii academice, dar aşteptarea autorilor e să fie asumată şi politic. Tocmai de aici pornește unul din motivele esenţiale ale reticenței unora dintre participanţii conferinţei de la Chişinău. Cel de-al doilea - lipsa de încredere că oamenii de afaceri români ar putea fi convinşi să facă investiţii într-un mediu de afaceri extrem de neprietenos cum e cel moldovenesc. Analistul politic Nicolae Negru, de exemplu, şi-a exprimat această incertitudine:
„Ca oamenii de afaceri români să participe, trebuie să aibă o garanţie din partea statului român că nu vor pierde banii. Sau că riscul va fi mai mic decât dacă nu ar exista acest fond. Aş vrea să ştiu dacă există un studiu care să spună care este interesul acestor oameni de afaceri, dacă se ancorează cumva acest interes în ceea ce ne prezentaţi astăzi aici.”
Un fond de investiţii înființat de statul român, cu un aport inițial de 200 de milioane de euro din partea acestuia, dublate repede la Bursa de Valori București, unde să fie listat imediat şi să se deschidă prin oferte publice investitorilor, care să-şi scoată capitalurile din bănci. Fondul ar trebui să cumpere întreprinderi moldovenești pe care să le rentabilizeze şi să asigure riscul investițiilor pentru oamenii de afaceri romani care se vor aventura să deschidă companii în Republica Moldova.
Aşa arată conceptul. El a fost elaborat de experţii Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu şi ţinteşte în sprijin concret pentru o „schimbare de paradigmă” în dezvoltarea Republicii Moldova.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, îi atenționa astăzi, în cadrul conferinţei de la Chişinău, pe cei doi experţi: „Milioanele din bănci vor fi scoase doar când va fi suficientă confidenţă. Acest spaţiu economic nu este al nimănui, există actori pe el. Trebuie să trataţi şi din această perspectivă ideea Dvs. Când te duci să tai un lemn în pădure, nu te aştepţi ca lemnul să-ţi dea înapoi, dar pădurarul. Pe o piaţă trebuie să te aştepţi la reacţii din partea celor deja prezenţi, chiar dacă e o piaţă deficitară şi plină de păcate. Strategia trebuie să fie mult mai sofisticată.”
Igor Munteanu a numit totuşi „un instrument interesant” iniţiativa, care însă e abia la stadiu de concept.
Preşedintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, prezent şi el la lansarea proiectului, se întreba cum ar putea să-i atragă pe oamenii de afaceri români o economie care nu prezintă interes prea mare nici pentru cei de pe loc:
„Dar unde sunt acele zone în Moldova unde se poate obţine profit. Practic, Moldova are o populaţie foarte mică, o capacitate de cumpărare mai mică decât a unui locuitor din Vaslui, forţa de muncă ieftină e la fel un mit. Deci, care ar fi argumentele pentru a determina un privat să nu investească în India, ci într-o zonă cu riscuri foarte mari, cu o insecuritate totală a investiţiilor?”
Petrişor Peiu a răspuns acestor rezerve printr-un proverb:
„Pofta vine mâncând. Prima zonă în care se poate prezuma existenţa profitului e zona de utilităţi. Există aici nişte distribuții de electricitate interesante. Sigur trebuie ca statul să fie deschis pentru asta. În al doilea rând, mă refer la Moldtelecom, apoi distribuțiile de apă. Zone care aduc profit. Proiectul gazoductului poate să fie şi el profitabil. Astăzi cei care au bani în România sunt presați de randamente foarte mici pe plasamente. Şi atunci e nevoie de un pic de imaginație”.
Iată, însă, cum crede că se poate rezolva cu asumarea politică a proiectului, Dan Dungaciu, un alt autor de la Fundaţia Mării Negre:
„Există de pildă domnul Predoiu care spune că Fondul Moldova este o idee foarte buna care poate avea suport politic. Dar să fie clar: vorbim doar în perspectiva viitoarelor alegeri. În acest moment, un guvern tehnocrat nu are cum să-şi asume aşa ceva. Aşadar, nu vă putem da garanţia că politicienii români îşi vor asuma Fondul Moldova, dar depinde şi de noi cât de realist îl vom putea face.”
Într-un apel trimis acum câteva săptămâni de 40 de organizații non-guvernamentale din România către președintele, premierul și liderii parlamentului de la Bucureşti, demnitarilor români li se cerea să înființeze şi să-şi asume Fondul Moldova.
