Corneliu Gurin a demisionat vineri din funcția de Procuror General după două treimi de mandat. În timpul mandatului a fost nevoit să dezmintă de mai multe ori acuzații de loialitate față de fruntașul democrat și mogulul Vlad Plahotniuc. Gurin și-a dat demisia spunând că vrea să ușureze reforma procuraturii, adoptată expeditiv de Parlament cu o zi mai devreme. La procuratură va ramâne ca interimar prim-adjunctul lui Gurin, Eduard Harunjen, până când la alegerea unui nou procuror-șef nou, care poate fi însă făcută doar după modificarea Constituției.
Democraţii spun că au fost surprinşi de demisia lui Corneliu Gurin, sugerând în acest fel că ar fi fost o decizie personală a acestuia, şi nu una luată la partid.
Solicitat de noi, unul dintre deputaţii democraţi, Sergiu Sârbu, membru al comisiei juridice din parlament, ne-a descris procedurile următoare:
„Conform legii în vigoare a procuraturii, în mod automat atribuţiile de procuror general sunt îndeplinite de prim-adjunctul procurorului general, până la numirea noului procuror. Când va fi numit acesta, rămâne să vedem. Cu siguranţă, va fi selectat în baza de concurs organizat de Consiliul Superior al procurorilor, aşa cum e prevăzut în noua lege. Dacă reuşim să modificăm constituţia, atunci va fi desemnat de preşedinte. Dacă nu reuşim, va fi numit de parlament, iar candidatul va fi selectat totuşi de către CSP, chiar dacă noua lege nu va fi încă în vigoare.”
Eduard Harunjen a ajuns adjunct al lui Gurin din funcţia de procuror anticorupţie, în urma unei selecţii în Consiliul Procurorilor. Se ştie că, în urma evenimentelor din aprilie 2009, el a primit o sancţiune disciplinară, anulată însă ulterior de colegii săi, iar procuratura pe care o condusese nu a instrumentat vreun dosar de rezonanţă. Presa a descoperit că ar fi proprietar al unei locuinţe de milioane şi ar fi cometru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general pe timpul guvernării comuniste.
Opoziţia parlamentară a salutat demisia lui Corneliu Gurin, dar a ţinut totuşi să-şi exprime anumite rezerve. Liberal-democraţii, de exemplu, au sugerat, prin vocea noului lor lider de fracţiune, Todur Deliu, că ar avea îndoieli că ar fi o acţiune bine-intenţionată:
„Pentru noi este astăîîzi o întrebare: când şi cum va fi n umit un procuror general. E o enigmă pentru noi, deoarece dacă dumnealui îşi dădea demisia mai devreme, clar că se aplicau prevederile legii care e în vigoare. Acum, e o problemă. Oricum, salutăm această decizie şi sperăm că nu va fi ultima din precondiţiile pe care le-am înaintat.”
Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a sugerat, la rându-i, că demisia lui Gurin ar putea fi o încercare de a calma spiritele protestatare şi că s-ar putea intra într-o lungă perioadă de interimat la Procuratura Generală, după exemplul Băncii Naţionale conduse de vreo cinci luni de un guvernator demisionar:
„Eu cred că ceea ce s-a întâmplat astăzi se poate cometa în felul următor: Mavr zdelal svoe delo, Mavr mojet uiti. Cunoaştem că PD a utilizat această instituţie în lupta sa politică. Plecarea procurorului încă nu înseamnă că procuratura a fost scoasă din captivitate. Dacă conducătorul din nou va fi numit de această guvernare oligarhică, nimic nu se va schimba. Dacă cineva crede că prin această demisie „vâpustili par” (s-au calmat spiritele) şi oamenii se vor linişti… se greşeşte. Să nu se primească ca cu Drăguţanu.”
Demisia lui Corneliu Gurin, identificat cu „procurorul unui partid”, a Partidului Democrat, a fost cerută luni la rând cu insistenţă atât de opoziţia parlamentară, cât şi de organizatorii protestelor antiguvernamentale începute încă în 2015.
Când şi-a depus demisia în Parlament, Gurin a sugerat că respectă de fapt o promisiune mai veche a sa, aceea de a pleca după ce va reuşi să ducă la bun sfârşit sarcina de a pune pe rol reforma procuraturii.
„Am reuşit să avem una din cele mai moderne legi a procuraturii din spaţiul european. Consider că trebuie să începem reforma de la vârf. Să dăm un semnal că intrăm într-o nouă etapa. Noul procuror trebuie selectat prin concurs public, la care să participe cei mai buni oameni din domeniu, capabili să-şi asume reforma.”
Mandatul procurorului Gurin ar fi expirat în aprilie 2018. Pentru schimbarea prin amendare a constituţiei a modalităţii de alegere a unui nou procuror general e nevoie de o majoritate constituţională de 67 de voturi.
