Europa Liberă: Să vorbim despre acţiunile noii guvernări de la Chişinău. Ce s-a schimbat, în perioada de când a fost învestit executivul? Şi care sunt rezultatele muncii clasei politice care a promis să se implice activ în depăşirea crizei social-politice din Republica Moldova? Cei din vârful puterii, pare-se, au început să bifeze deja în dreptul anumitor angajamente pe care şi le-au asumat.
Igor Boţan: „Concetăţenii noştri nu se lasă impresionaţi de acest activism oarecum furibund de care dă dovadă acum guvernarea. Această guvernare şi-a pierdut încrederea atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea partenerilor de dezvoltare. Dovadă este chiar declaraţia domnului prim-ministru Pavel Filip, după ce a avut o întâlnire cu partenerii de dezvoltare la Banca Mondială, şi care a ieşit uluit de acolo şi a spus: „Domnilor, am pierdut încrederea”. Şi acesta este cel mai mare handicap cu care se confruntă această guvernare.”
Europa Liberă: Tot premierul zicea că ar fi şi ultima şansă ca această guvernare să mai facă ceva întru binele cetăţeanului.
Igor Boţan: „Da, este ultima şansă ca această guvernare să repare situaţia, aducând-o la nivelul când se poate adresa către cetăţeni, spunându-le: „Vă invităm la alegeri anticipate, întrucât colapsul a fost îndepărtat, Republica Moldova nu se mai găseşte pe muchie de prăpastie. Acum vă invităm la urnele de vot ca să judecaţi cine trebuie în continuare să dezvolte această ţară’.”
Europa Liberă: Până se ajunge la alegeri, eventual, alegeri parlamentare anticipate sau în termen, să vedem ce se întâmplă cu depolitizarea instituţiilor. Faptul că mâine-poimâine opinia publică ar putea să cunoască cine va fi în fruntea Băncii Naţionale, până la 1 august, Republica Moldova va avea un nou procuror general sunt primele rândunici care aduc primăvara?
Igor Boţan: „Există mari semne de întrebare de ce nu este numit judecătorul la Curtea Constituţională care a fost identificat în cadrul unui concurs deschis. Și acest concurs s-a desfăşurat sub auspiciile guvernului. De ce actualul premier nu numeşte judecătorul la Curtea Constituţională?”
Europa Liberă: Eu vă întrebam despre depolitizarea instituţiilor de stat şi numirea noilor şefi.
Igor Boţan: „Depolitizarea trebuie să se facă în baza hotărârii Curţii Constituţionale din 21 decembrie 2010. Curtea Constituţională este o instituţie cu activitate de interes public deosebit. Care sunt impedimentele? Este doar un indicator. Doar concursurile organizate sub egida Parlamentului, condus de un exponent al Partidului Democrat, doar acele concursuri le putem considera demne de încredere? Apar un şir de întrebări. În privinţa Procuraturii, trebuie să vedem care sunt premisele pentru numirea unui procuror general în noile condiţii.”
Europa Liberă: Deocamdată, nici nu e clar cine îl va numi: se va vota în cadrul Parlamentului sau va fi, conform noii legi a Procuraturii, desemnat în cadrul Consiliului Procurorilor şi ulterior numit de către preşedinte…
Igor Boţan: „Lucrurile nu sunt clare. Evident, s-a adoptat o lege nouă, o lege bună, dar ştim, din spusele preşedintelui Curţii Constituţionale, că 80% din judecători, şi putem extrapola şi asupra procurorilor, trebuie lustraţi, adică trebuie scoşi din sistem, pentru că asupra lor planează suspiciuni de corupţie. Ce se va întâmpla, după adoptarea noii legi?
Un corp de procurori, care nu se bucură de încrederea cetăţeanului, va identifica o candidatură şi această candidatură mai departe de cine va fi promovată? Eventual, de un preşedinte care este ales de o majoritate despre care chiar liderii partidelor cele mai importante spun că este o majoritate bazată pe corupţie politică. A propos, aceasta, încă o dată, scoate în evidenţă lipsa de legitimitate a actualei majorităţi.
Opoziţia, 24 de mandate, afirmă că Parlamentul nu are legitimitate. Numărăm: 24, mai apoi Partidul Comuniştilor, care a obţinut 20% din mandate, spune că două treimi din această fracţiune au trădat, deci, nu are legitimitate, deci, la 24 adăugăm 20, avem 44, plus Partidul Liberal Democrat, care, de asemenea, a avut 20 de mandate şi 20% spune acelaşi lucru, că este vorba despre o majoritate constituită pe corupţie politică. Dacă adunăm împreună, mă refer la liderii de partide care reprezintă mai mult de 60%, afirmă că această majoritate nu este legitimă. La ce ne putem aştepta de la o guvernare care nu se bucură de încrederea cetăţenilor?”
Europa Liberă: Dar cei de la putere spun sus şi tare că ei au mandatul cetăţeanului.
Igor Boţan: „Mandatul cetăţeanului l-au obţinut în condiţii în care au ascuns informaţiile despre jaful secolului.”
Europa Liberă: Acesta e alt aspect al problemei. Mandatul este oferit de către alegător pentru un termen de patru ani actualei legislaturi.
Igor Boţan: „Dumneavoastră, când cumpăraţi un bun, şi aţi fost minţită, ca şi consumator, aveţi dreptul să contestaţi obiectul cumpărat, atunci când aţi fost minţită. Aşa şi cetăţenii din Republica Moldova au acelaşi drept. La fel spune şi Comisia de la Veneţia: mandatul Parlamentului, deputaţilor, aceste mandate sunt oferite în baza unui contract între cetăţeni şi cei care vin cu ofertele.”
Europa Liberă: Dar Constituţia arată clar în ce caz se poate ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Şi deocamdată sub incidenţa articolelor din legea supremă nu cade nicio situaţie.
Igor Boţan: „Este adevărat că alegerile sunt periodice, că mandatul este unul reprezentativ şi nu imperativ, dar apare problema legitimităţii. Şi, dacă ea apare, ştim instrumentele pe care le folosesc ţările dezvoltate, ca să nu amintesc de Grecia, care anul trecut a avut…”
Europa Liberă: Pe cale legală, cum se ajunge la alegeri anticipate?
Igor Boţan: „Parlamentul nu este funcţional, guvernul nu poate fi numit.”
Europa Liberă: Nu poate fi ales preşedintele.
Igor Boţan: „Nu poate fi ales preşedintele. Şi mai există bunul simţ al deputaţilor, scriu cerere de demisie. De ce nu? Dacă nu sunt capabili, dacă sunt învinuiţi de corupţie politică, dacă sunt numiţi în public trădători de către liderii partidelor care au dreptul să vorbească în numele formaţiunii şi care au obţinut mandatele de la cetăţeni. Care e problema să semneze pe cont propriu cereri de demisie, pentru că nu mai fac faţă cerinţelor?”
Europa Liberă: Din observaţiile dumneavoastră, PD se pregăteşte de alegeri parlamentare anticipate sau continuă să-şi concentreze puterea în mâinile acestei formaţiuni şi cetăţenii ar putea să asiste la alte surprize?
Igor Boţan: „Partidul Democrat se pregăteşte, probabil, de perturbaţii în societate. De aceea, acum îşi concentrează în propriile mâini toate pârghiile, instituţiile de stat, pentru ca, eventual, dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, să poată folosi la maxim factorul mediatic, financiar şi administrativ. Aceasta face Partidul Democrat şi aceasta a făcut-o, începând cu anul 2010, lucru care le-a reuşit. Instituţiile statului care au fost politizate au nimerit în mâinile Partidului Democrat, care a beneficiat cel mai mult de acest lucru. Acum este evident că Partidul Democrat nu vrea să scape din mâini această pârghie. Şi aceasta este cea mai mare problemă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ce şanse daţi alegerii şefului statului în Parlament?
Igor Boţan: „Eu cred că şeful statului va fi ales în Parlament, pentru că avem dovada, modul în care, prin corupţie politică, a fost constituită o majoritate poate fi reprodus ori de câte ori va avea nevoie Partidul Democrat şi liderii din umbră ai acestei formaţiuni. Nu e o problemă cu alegerea şefului statului, după ceea ce s-a întâmplat cu crearea unei majorităţi parlamentare noi din fragmente ale partidelor care au avut oferte pentru alegători şi comportament deosebit de cel al Partidului Democrat.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că situaţia nici pe departe nu se stabilizează, că spiritele din societate nu se domolesc? Ce lăsaţi să se înţeleagă? Că deocamdată cei de la guvernare şi cei din stradă care continuă să protesteze nu găsit limbaj comun?
Igor Boţan: „Limbajul comun nu poate exista. Există o soluţie oferită de Uniunea Europeană care a preluat 80% din revendicările protestatarilor şi le-a înaintat către guvernul Republicii Moldova, care este obligat, potrivit Acordului de Asociere, să le implementeze. Şi aceasta este una dintre cuceririle cele mai importante ale mişcării protestatare. Mai departe lucrurile trebuie să se dezvolte de o manieră foarte-foarte precisă şi clară, astfel încât cetăţeanul să înţeleagă că nu este fentat. Iar ceea ce se întâmplă deocamdată este doar aruncarea prafului în ochi.
Putem să adoptăm legi noi privind integritatea, putem să adoptăm o lege perfectă privind Procuratura, dar trebuie să ne amintim de ceea ce a spus domnul Mihai Ghimpu în acest studiou, acum jumătate de an: „Totul este putred şi totul este corupt”. La fel, preşedintele Curţii Constituţionale, care a spus un lucru demn de toată aprecierea: „Partidele politice sunt răul în această ţară, de la ele emană corupţia politică”. Iar reforma justiţiei, care a fost o reformă plătită greu de către contribuabilii europeni, are efect zero, atâta timp cât nu are loc lustraţia între judecători şi procurori. Aşa că putem adopta pe bandă rulantă cele mai bune legi, cu recomandările şi cu sugestiile Comisiei de la Veneţia, nimic nu va lucra atâta timp cât corpul de magistraţi şi al procurorilor rămâne corupt.”
Europa Liberă: Şi dacă aceste revendicări ale protestatarilor se regăsesc în aceste sugestii venite de la Bruxelles, spiritul protestatar va continua, trebuie să continue? Pentru că cei de la guvernare ar spune: „Daţi-ne o pauză să vedem ce putem face noi”.
Igor Boţan: „Spiritul protestatar depinde de cetăţeni, cum percep ei situaţia. Dacă cetăţenii vor să protesteze, este dreptul lor pentru a-şi manifesta dezacordul cu guvernarea. Pe de altă parte, mişcarea protestatară poate lua o pauză pentru a monitoriza modalitatea în care cele 13 clauze din Rezoluţia Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene sunt implementate de către guvernare. Nu ştiu cum vor evolua lucrurile, dar eu cred că noi, cetăţenii Republicii Moldova, nu mai putem să rămânem victime ale naivităţii. Această guvernare a demonstrat prin comportamentul său că este capabilă de furturi de miliarde. De aceea nu putem crede că praful în ochi, pe care îl aruncă actualmente, trebuie luat ca dovadă a schimbării, dovadă a refacerii mentalităţii lor. Ar fi absurd, dacă am proceda astfel.”
Europa Liberă: Relaţia Chişinăului cu partenerii externi cum se vede acum de către occidentali?
Igor Boţan: „Se vede ca o relaţie de dependenţă a unei ţări pe margine de prăpastie care în disperare caută suport financiar şi politic.”
Europa Liberă: Şi va obţine acest suport financiar şi politic?
Igor Boţan: „Suportul politic l-a obţinut doar parţial, pentru că de fapt partenerii de dezvoltare au îmbrăţişat revendicările protestatarilor. Pe de altă parte, mesajul este către protestatari: „Lăsaţi-i să vedem dacă aceste revendicări, care deja sunt dublate de către partenerii de dezvoltare, sunt implementate”. În privinţa aspectului financiar, cred că în disperare sunt în aşteptarea deschiderii finanţării, dar această finanţare nu va mai fi una din abundenţă.”
Europa Liberă: Dar va veni?
Igor Boţan: „Va veni pentru a menţine ţara pe linia de plutire, pentru a nu o lăsa să colapseze. Pentru că eventualul colaps al Republicii Moldova ar crea mari perturbaţii în regiune, care şi aşa este destabilizată. Dar nu va fi vorba despre dezvoltare. Noi dezvoltare nu vom mai avea, aşa cum am avut speranţe după martie 2010, când a fost lansat proiectul Regândirea Moldovei cu două miliarde de euro suport şi cu o perspectivă excelentă de a deveni un model pentru alte ţări şi de a beneficia de un suport absolut nesperat din partea partenerilor de dezvoltare.
Deci, clasa politică din Republica Moldova a distrus nu un mit, dar o perspectivă care era absolut reală, care avea contururi şi de care voia să se folosească Uniunea Europeană pentru a-şi crea acest cerc de prieteni de-a lungul hotarelor Uniunii Europene. Deci, cei care au făcut acest lucru chiar merită să plece din politică. Şi aceasta cred că înţeleg protestatarii care revendică stabilizarea situaţiei şi revenirea la normalitate prin alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Şi ce rezultate concrete trebuie să ofere guvernanţii, ca să recâştige cât de cât încrederea pe moment a cetăţeanului?
Igor Boţan: „Pe moment ei nu pot recâştiga încrederea. Ei pot adopta legi bune care vor fi simulate în cadrul implementării, dar ei pot face şi lucruri care să fie utile cu adevărat Republicii Moldova. Dacă au modificat harta judecătoriilor, de ce nu ar face încă un lucru care este prevăzut de Strategia de descentralizare a Republicii Moldova? De ce nu ar purcede imediat la reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât fiecare judecătorie să acopere un spaţiu administrativ foarte clar? Care sunt problemele în această privinţă? Mai cu seamă că şi, probabil, FMI va insista pe optimizarea cheltuielilor. Iar noi ne amintim anul trecut exact în luna martie tot liderii politici afirmau că ar putea amâna alegerile locale pentru un an de zile pentru a reuşi să implementeze reforma administrativ-teritorială pentru a salva bani. 300 de milioane de lei anual sunt aruncate în van din cauza acestei dispersări, acestei fărâmiţări administrative a teritoriului Republicii Moldova. Dacă ar dori, ar găsi câmp pentru a promova reformele, după care ar avea şi dreptul să apară în faţa cetăţenilor, spunând: „Judecaţi-ne acum, după ce aţi văzut că am făcut lucruri bune pentru Republica Moldova’.”
Europa Liberă: Multitudinea aceasta de probleme cere timp pentru guvernul Filip. Iar guvernul Filip ar trebui să aibă o viaţă lungă, ca să reuşească cât de cât să demonstreze aceste rezultate despre care vorbiţi dumneavoastră că sunt aşteptate atât pe interior, cât şi din exterior.
Igor Boţan: „Eu văd această guvernare ca o prelungire a celor şase ani de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Toate strategiile, toate proiectele au fost adoptate, de-a lungul celor şase ani de zile, cât s-a aflat la guvernare aşa-zisa Alianţă pentru Integrare Europeană. Orice invocare a dreptului la o sută de zile sunt speculaţii, pentru că este acelaşi designer al întregului sistem. Dacă designerul a rămas acelaşi şi a schimbat doar nişte funcţionari, de ce să ne prindem în capcana noilor speranţe? Eu nu văd niciun sens din acest punct de vedere.”
Europa Liberă: Dar cum definiţi comportamentul opoziţiei, atât a celei parlamentare, cât şi a celei extraparlamentare?
Igor Boţan: „Comportamentul opoziţiei este, mai mult sau mai puţin, coerent în ceea ce priveşte condamnarea furtului, cererea de pedepsire a celor vinovaţi de furtul miliardului, necesitatea adoptării unor schimbări, în conformitate cu cerinţele Forului Civic şi ale Rezoluţiei Consiliului de Miniştri de Externe al Uniunii Europene. În alte privinţe nu putem aştepta coerenţă de la opoziţie, pentru că au interese deosebite din punct de vedere integraţionist, geopolitic ş.a.m.d. Deocamdată opoziţia se comportă mai mult sau mai puţin adecvat.”
