Retragerea Regelui Mihai din viața publică din cauza suferințelor și vârstei sale înaintate pune în discuție sensul monarhiei autohtone, care a rezistat sub formă simbolică atâta vreme cât fostul suveran a avut ceva de spus sau de făcut. Margareta, prima sa născută se pregătește să devină astfel Regină, dacă păstrăm sensul dorinței lui Mihai. Numai că puțină lume poate lua în serios această redistribuire de roluri.
Margareta, dincolo de proiectele ei culturale și umanitare pe care le-a desfășurat în România în ultimii aproape 20 de ani, nu a reușit nici să învețe bine românește, nici să fie acceptată cu totul de elitele intelectuale promonarhiste. Căsătoria ei cu Radu Duda a făcut lucrurile și mai dificile, mai cu seamă că cei doi par să-și fi împărțit atribuțiile în mod clar: ea publică volume de bucate, el despre politică, ea e modestă, el oportunist.
Margareta are 66 de ani, nu are copii și este extrem de discretă, lăsându-l pe soțul ei, fostul actor de la Iași, să fie principalul comunicator al Casei Regale. Ambiția lui nu are margini, în 2009, Radu Duda chiar și-a depus candidatura la președinție, iar Regele a fost probabil convins de Margareta să-l sprijine, așa că a dat o declarație în care spunea „că viața l-a pus adesea în fața unor situații neobisnuite”, pe care a fost nevoit să le depășească. De dragul Margaretei și al mariajului ei cu Radu Duda, Regele a început să fie privit cu rezerve de mulți dintre simpatizanții săi, dar în paralel datorită insistențelor lui de a face cunoscută istoria familei regale, mulți oameni au început să fie preocupați de de acest domeniu. Împreună cu Margareta a semnat mai multe volume despre viața la „curte”, cum ar fi, de pildă, „Crăciunul regal”, sau cel despre „Nunta de diamant” a Regelui Mihai și a Reginei Ana.
Margareta a fost botezată de Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii și este verișoară cu regele Felipe al Spaniei și cu marele duce Henri de Luxemburg. A povestit că în perioada studenției a avut o idilă cu Gordon Brown, viitor premeir al Marii Britanii, pe care l-a iubit mult și pe care a continuat să-l iubească si după ce l-a părăsit din pricina preocupărilor lui vădit politice.
Regele Mihai este parte a istoriei României, fiindcă a cunoscut viața politică interbelică și a traversat al Doilea Război Mondial ca monarh, încercând să-i reziste Mareșalului Antonescu, aliatul lui Hitler. A întors apoi totul împotriva lui Antonescu prin lovitura de stat de la 23 august; în 1947 a abdicat sub șantajul premierului comunist Groza, care îl amenința cu pistolul și cu moartea a peste 1000 de studenți aflați la închisoare, iar în 1990 coșmarul lui încă nu se terminase și era alungat, după ce venise într-o vizită scurtă în țară, de oamenii primului președinte postcomunist, Ion Iliescu.
Spre deosebire de Mihai care este considerat de români ca fiind unul dintre ei, Margareta este văzută mai degrabă ca o străină și are o notorietate scăzută. Ceea ce mai rămăsese din monarhia autohtonă dispare probabil odată cu Regele, care nu a reușit să o transforme pe succesoarea sa într-un lider. Lângă ea se află însă Radu Duda, gata să preia el acest rol înconjurat de butaforia regală, devenită între timp inutilă.