Banca Națională spune că suma trimisă acasă de moldovenii din străinătate prin transferuri bancare a scăzut simțitor în luna ianuarie față de aceeași perioadă a anului trecut. Calculată în dolari, suma trimisă ar fi de aproape 59 de milioane, iar scăderea - de peste 16%. Numai 5% din reducere se explică prin fluctuarea cursului de schimb, de exemplu prin deprecierea rublei în Rusia, de unde vine o mare parte a remitențelor. Dar care sunt alte explicații ale scăderii remitențelor?
Dacă în anul 2014 un moldovean care muncea peste hotare trimitea, în medie, rudelor din țară, 100 de euro pe lună, în 2015 acesta a început să trimită celor de acasă doar 70 de euro, iar în prima lună a anului 2016, a trimis mai puțin de 60 de euro.
Cele mai multe remitențe vin din Rusia și țările CSI, urmate de statele Uniunii Europene, printre care Italia, Marea Britanie, Germania, Franța și România.
Moldovenii din Rusia, de unde vin aproape 45% din remitențe, în 2014 au trimis acasă aproape un miliard de dolari, iar anul trecut aceștia au trimis mai puțin de jumătate. De vină ar fi criza, explică experții. Economistul Viorel Chivriga spune că situația financiară din Rusia a fost afectată de ieftinirea petrolului, dar și de sancțiunile statelor occidentale impuse în urma implicării Rusiei în războiul din Ucraina.
Viorel Chivriga: „Pe plan intern nu s-au realizat reforme, s-au mimat mai mult reforme și în principiu Rusia a fost una din țările care au resurse naturale destul de bogate și care a mizat în primul rând pe explorarea unei zone care nu implică tehnologii, performanță și altele. În cazul Rusiei a mai apărut o problemă, în momentul în care a declanșat un război comercial cu statele Uniunii Europene și nu numai cu ele. Lucrul ăsta se reflectă asupra populației Federației Ruse, asupra muncitorilor care sunt la munci în Rusia și primele simtome sunt anume transferurile mai mici spre țările de origine. În al doilea rând există probleme foarte mari în privința valutei naționale și aici intervin niște riscuri mari pentru cei care muncesc acolo. În mod normal, toate aceste probleme duc la aceea ca transferurile spre Republica Moldova, spre alte țări, sunt în scădere.”
Lidia Miheeva, stabilită la Moscova din 1981, spune că moldovenii aflați la muncă în Rusia ezită să mai trimită bani acasă, după ce rubla s-a depreciat în raport cu dolarul sau moneda euro.
Lidia Miheeva: „Aici dolarul și euro este foarte ridicat și lumea stă pe loc, se mai gândește ce să facă, asta-i una, dar al doilea motiv - foarte multă lume din Moldova cumpără aici apartamente și case, în suburbiile Moscovei.”
După Rusia, Italia este a doua țara de unde vin cele mai multe remitențe, care, la fel, sunt în scădere în ultimii ani. Dacă moldovenii din Rusia trimit mai puțini bani acasă din cauza crizei, atunci pentru moldovenii din Italia criza este problema de la coada clasamentului, ne spune Lilia Bicec, care a plecat în Italia acum 16 ani.
Lilia Bicec: „Dacă anterior familia era despărțită, de exemplu, o persoana era în Italia, iar restul în Moldova, evident că toți banii erau trimiși în Moldova și își oprea doar strictul necesar. Mai este și altceva, multe familii tinere care au venit încoace, la un moment dat, s-au căsătorit și au început să aibă copii. Astfel, nu mai pot trimite sume mari.
Noi vorbim de o emigrare care a început acum 15, 20 de ani în urmă, iar primele care au venit în Italia au fost femeile, care în prezent au ajuns la pensie. Probabil, în psihologia acestor femei s-a mai schimbat ceva, s-a văzut că în acești 20 de ani nu s-a prea făcut nimic cu banii lor trimiși acasă, decât amenajarea casei. Vorbind cu persoanele, cu femeile de aici, îmi spun că, uite, trimit bani acasă și nu mai vezi nimic din ceea ce s-a promis să se facă.”
Europa Liberă: Și generațiile mai tinere care ajung acolo?
Lilia Bicec: „Nu, nu mai trimit bani pentru că nu le este convenabil. Având familii aici, majoritatea i-au credit din bancă și cumpără casă, pentru că în Italia nu este convenabil să locuiești cu chirie, care este foarte scumpă. În cazul acesta, e mult mai convenabil să obții un credit, să cumperi casă și să achiți treptat creditul. De ce să cumperi un apartament în Moldova, să lucrezi în Italia și să plătești chirie. Nu este logic, mai ales pentru o familie tânără. [...] Eu pun pe ultimul plan criza din Italia.”
Pentru a explica tendința scăderii remitențelor, am vorbit și cu Victoria Ionel, care locuiește de 11 ani în celălalt capăt al continentului - Portugalia.
Victoria Ionel: „Într-adevăr, moldovenii trimit mai puțini bani acasă. Din ceea ce discut cu moldovenii noștri, bazându-mă și pe realitatea mea, cred că o influență deosebită o are și instabilitatea social-politica din Moldova. Remitențele care erau trimise acasă nu erau orientate doar pentru consum, erau și o garanție pentru acea perioadă, la care visează majoritatea moldovenilor, când se vor întoarce. În urma ultimelor știri din Moldova, moldovenii au cam renunțat la ideea asta. Ceea ce trimit acasă este într-o cantitate mult mai mică, astfel încât să acopere necesitățile urgente a familiei, părinților, a celor rămași acasă. În rest, se orientează spre țările lor adoptive și marea lor majoritate au renunțat la gândul de a se întoarce în țară.”
Potrivit unei analize realizate de Centrul Independent Expert-Grup, scăderea remitențelor ar duce la sărăcirea celor rămași acasă, care și așa spun că mai mult supraviețuiesc decât trăiesc.
