Alegerea șefului statului astăzi nu mai este o chestiune care se putea rezolva exclusiv între pereții Legislativului. Curtea Constituțională a decis că următorul președinte al Republicii Moldova va fi ales de popor. Deputații au calificat aproape unanim decizia Înaltei Curți drept una istorică. Se va alege țara, dar mai ales cetățenii acestui stat, cu un președinte bun și cu autoritate? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Verdictul Curții Constituționale vine la 15 ani de la modificarea modului de alegere a șefului statului și pare să aibă două efecte imediate: satisface una din revendicările centrale ale protestatarilor și elimină alternativa alegerilor anticipate care ar fi putut fi provocate de un eventual eșec al Parlamentului de a alege președintele țării.
Cum se vede în provincie dilema alegerii unui nou șef al statului aflăm de la mai mulți locuitori cu care am discutat în orașul Rezina.
– „E clar că oamenii trebuie să-l aleagă, nu Parlamentul.”
– „De ce deputaţii trebuie să hotărască soarta mea? Eu îl votez pe deputat după partid, dar ei pe urmă acolo se cumpără, se vând şi votează care şi cum vor. De ce eu să nu-mi exprim votul direct pentru preşedinte?”
Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă viitorul preşedinte?
– „Să fie onest şi să ţină la popor. Dacă va fi ales de popor, nu va fi manipulat de deputaţi politic, dar va ţine la popor.”
Europa Liberă: Ce înseamnă „ţinere la popor”? Cum o descifraţi?
– „Să simtă sărăcia în care trăim şi să simtă grijile şi nevoile pe care le duc oamenii, să facă ceva bun pentru oameni, nu pentru politicieni.”
Europa Liberă: Aţi vrea să stea mai mult la sfat cu naţiunea, să vadă care probleme trebuie prioritar rezolvate? Aţi vrea să comunicaţi cu el?
– „Ar trebui să ţină cont de propunerile societăţii civile şi de sfaturile poporului. Şi nu de sus în jos, dar de jos în sus să se ridice toate problemele. Sfătuindu-se cu poporul, atunci vor vedea care probleme sunt prioritare.”
Europa Liberă: Aveţi un nume-două de persoane care merită să ajungă preşedinte?
– „Maia Sandu. Dar poate încă e tânără, trebuie un om cu o experienţă mai mare.”
– „Sunt oameni buni, dar nu îi cunoaştem noi încă, ce trecut au.”
Europa Liberă: Aceasta contează mult?
– „Contează mult trecutul.”
Europa Liberă: Integritatea contează?
– „Da. Şi neafiliat politic să fie tot contează.”
– „Dacă nu ar fi influenţat şi poporul de deputaţi, ar alege cum trebuie. Dar noi, de obicei, ţinem cu partidul pe care îl avem.”
Europa Liberă: Cum vreţi să fie preşedintele?
– „Nu marionetă, să fie un om cinstit, să fie om la locul lui, căruia să-i pese de popor, să ştie nevoile poporului şi să facă să prospere ţara.”
– „În primul rând, cinstit să fie, să facă totul conform legii.”
Europa Liberă: Cine trebuie să aleagă preşedintele: poporul sau deputaţii?
– „Mie mi-e totuna de acum. M-au amăgit toţi şi pot să-l aleagă şi poporul, pot să-l aleagă şi deputaţii, că e totuna.”
– „Poporul, dacă a ales, de acum ori va câştiga, ori va pierde. Dar eu socot că poporul.”
– „Clar lucru că poporul.”
Europa Liberă: Şi sunt nume de oameni care să vă insufle încredere?
– „Cam lumea a pierdut încrederea în toţi.”
Europa Liberă: Cine trebuie să aleagă preşedintele: poporul sau Parlamentul?
– „Poporul.”
Europa Liberă: Dar ce schimbă aceasta?
– „Poate va fi mai bine.”
– „În general, multe pot să se schimbe. Şi parlamentarii ar trebui să fie mult mai puţini. Şi poate ar creşte salariile, ar fi pensiile normale. Că lumea retrăieşte că mai departe nu avem cum exista.”
Europa Liberă: Dar aceasta depinde de preşedinte?
– „Cum conduce el, aşa şi se primeşte.”
– „El e sub călcâi, îl dirijează cum vor şi el tremură, sărmanul.”
– „E o obrăznicie. Stau atâţia acolo în Parlament, atât sunt de bârfiţi, poporul s-a tulburat de acum, s-a revoltat complet. Dar ei n-au nici simţul acela să cedeze şi să se ducă de acolo, dacă au făcut rău şi nimic nu se îmbunătăţeşte.”
Europa Liberă: Şi dacă pleacă cei de azi, pe cine îi aduceţi în locul lor?
– „Uitaţi-vă cum la Banca Naţională au găsit şi l-au adus pe un domn, chiar îmi înflorea inima. Avem persoane deştepte, capabile peste graniţă, în Europa, vestite. Şi toţi aceşti „frumuşei”, care de acum nu încap în piele şi în bogăţii, afară! Să stea şi ei la stradă, aşa. Ei nu vor sta, e clar. Și-au făcut deja castele, apartamente la nepoţi, strănepoţi.”
Europa Liberă: Moldoveanul ce fel de preşedinte vrea: autoritar, care să bată cu pumnul în masă?
– „Să fie şi autoritar, şi democrat, 50/50. Să nu fie chiar totalitar cu totul.”
– „Dar nu trebuie autoritar. Să fie din oameni simpli, pe care îl doare pentru poporul acesta, pentru pământul acesta. Nu din aceştia care se gândesc câte bănci peste hotare să le umple şi să-şi facă interesul.”
Europa Liberă: Autoritar sau democrat? Cum să fie?
– „Trebuie să fie oleacă autoritar, să fie o ordine oarecare, să fie stabil în puterile sale, în puterile de a conduce. Doamne, dacă aş fi eu la putere, nu ştiu cum aş face.”
Europa Liberă: Dar ce aţi face, dacă aţi fi la putere?
– „Toţi jos, nici urmă, poate şi alungaţi din ţară.”
Europa Liberă: Aveţi nume de personalităţi care să vă insufle încredere, care ar putea să ajungă la cârma ţării?
– „Avem personalităţi după hotare.”
– „Eu am încredere în persoanele venite, dar în ai noştri toţi nu. Buruianul de la unul a trecut la altul şi sunt împreună. Nu ştiu pe cine, e cam greu. A fi preşedinte trebuie să ai şi un talent, un dar de la Dumnezeu, a-ţi expune gândul, a avea o ţinută, a nu avea emoţii, a nu te pierde, a avea curaj. Dar să fie curăţel. Să ştii că eşti curat.”
Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că moldovenii îl simpatizează mai mult pe Vladimir Putin decât pe propriul lor preşedinte. De ce s-a ajuns la aceasta?
– „Fiindcă Putin a avut sistemul de dictatură, dar nici acolo el nu e cu floricele. Este lume care, în orice moment, la orice pas ar fi în stare să-l sugrume.”
Europa Liberă: Dar moldovenii îl susţin, îl simpatizează.
– „Știţi ce le place? Chiar dacă luăm întrebările militare, de război, într-o măsură oarecare, ei îşi apără demnitatea. Dar moldovenii... Eu nu aş zice că toţi moldovenii îl susţin. Îl susţin rusofonii.”
Europa Liberă: Cine trebuie să aleagă preşedintele: deputaţii sau cetăţenii cu drept de vot?
– „Norodul trebuie să aleagă. Я думаю что народ лучше разбирается. В Парламенте только сидят и для себя думают, они не думают про людей простых.”
Europa Liberă: А за кого бы проголосовали на пост президента?
– „Кого голосовать на пост президента? Нет у меня выбора. Этих что в Парламенте ни один, там надо человека выбрать одного такого чтобы не зависел ни от какой партии. И вот такого человека надо выбрать, чтобы он думал про народ.”
– „Если народ будет выбирать, надо больше средств вложить чтобы манипулировать этими же выборами.»
Europa Liberă: А кто достоин стать президентом?
– „Я затрудняюсь на этот вопрос ответить.”
Europa Liberă: Почему?
– „Слишком много коррупции было за эти годы.”
– „Salvarea noastră este angajarea unui preşedinte de peste hotare, să vină un om cu experienţă, fost preşedinte al unei ţări europene. Nu se măsoară cu nicio experienţă a unui politician sau om remarcat din Republica Moldova. Cu regret, socot că la ziua de astăzi nu avem aşa personalitate care să poată conduce Republica Moldova. Doi, preşedintele ţării trebuie să fie ales numai de popor, în caz că nu chemăm nişte specialişti de peste hotare. Trei, clasa politică actuală total s-a discreditat şi a dezamăgit poporul şi ar fi bine actualele partide care sunt la guvernare de la căpătarea independenţei şi până acum, vorbesc de 25 de ani, să nu aibă dreptul să participe la alegerile parlamentare. Noi la situaţia de astăzi, să-mi fie iertată expresia, suntem, cum a spus Lăpuşneanu, mulţi şi proşti. Şi dumneavoastră întrebaţi părerea oamenilor care sunt derutaţi, sărăciţi, care se tem a vorbi în faţa microfonului, sunt manipulaţi de sursele de informare în masă.”
Europa Liberă: Dar de ce e atât de greu să faci diferenţă între adevăr şi minciună?
– „Oamenii sunt speriaţi. Şi care deosebesc minciuna de adevăr la ziua de azi nici nu vor să spună cinstit părerea dumnealor.”
Europa Liberă: Un model de lider al unei ţări din lume care vă insuflă încredere? Nu ştiu dacă putem face comparaţia cu cel care va ajunge următorul şef de stat al Moldovei, dar oricum.
– „Cum a fost Charles de Gaulle pentru Franţa, aşa să fie viitorul lider pentru noi. Şi era bună experienţa ţărilor în secolele 18-19, când, în rezultatul mariajelor, venea un rege, un împărat al unei ţări din altă ţară. Cred că ar fi bine şi noi să chemăm aşa un specialist care să ne conducă, să ne înveţe a conduce.”
Europa Liberă: Deci, moldovenii nu sunt capabili să se autoguverneze?
– „Eu sunt moldovean, dar nu cred că noi, la etapa actuală, cu poporul derutat care zeci de ani a fost amăgit şi ne-au învăţat o istorie greşită, şi am fost trataţi ca oameni de mâna a doua, noi singuri pe noi ne socotim oameni de mâna a doua la moment, noi nu avem mândrie, nu avem patriotism, nu avem demnitate, nu suntem mândri că suntem moldoveni sau români. De atâta eu nu văd un viitor decât sumbru pentru Republica Moldova. Şi încă o cale ar fi, pur şi simplu, deschiderea graniţelor şi unirea cu România. Şi atunci de la sine lucrurile se vor rezolva. Tehnologiile politice, în cazul alegerii preşedintelui de către popor, la etapa actuală, vor aduce efectul cel negativ şi la putere poate veni un om care nu ar merita, dar ar fi un aventurier ori un om care va apăra iarăşi interesele clanurilor, fie ele de stânga, de dreapta, de centru, nu contează. Adică oamenii cu bani mari ori ţările care vor să aibă influenţă în acest teritoriu mic, Republica Moldova, îşi vor face jocul lor politic şi noi iarăşi vom rămâne cumva într-o situaţie nefastă pentru noi.”
Europa Liberă: Cine credeţi că merită să ajungă preşedintele Republicii Moldova?
– „Băieţi tineri de ai noştri, plecaţi. Ei acolo sunt învăţaţi să nu fure, dar la noi până ce nu fură, nu e sătul. Şi până ce nu-l caută pe cumătru sau pe cumătra, sau pe vărul de al zecelea roată la putere, nu se face nimic la noi fără aceasta. Numai prin cunoştinţe şi prin bani. Şi lasă să dea voie poporului să aleagă preşedintele, fiindcă toţi sunt corupţi. Ei aşa au fost deprinşi, aşa au fost învăţaţi.”
Europa Liberă: Şi viitorul preşedinte ce trebuie să facă, în primul rând?
– „Să facă stabilitate în ţară. De exemplu, dacă s-au mărit preţurile la motorină, el îndată, în aceeaşi zi, trebuie să le stopeze.”
Europa Liberă: Dar e economie de piaţă.
– „Nu ştiu. Trebuie să facă stabilitate să nu fie aşa.”
– „Lumea e foarte dezamăgită. Nu avem încredere în nimeni. Poate cu adevărat s-ar putea pe cineva să propui, dar te temi. De aceea, noi, majoritatea, ne gândim să aducă o persoană de peste hotare, care nu depinde de nimeni.”
***
Fostul consilier prezidențial Victor Grebenșcicov, originar din Siberia, dar stabilit de mai mulți ani la Chișinău, posedă foarte bine limba română. A acceptat să ne vorbească despre ce președinte ar dori să aibă țara, care, la 25 de ani de existență, așa cum spune el, a obținut o singură independență, o independență totală față de morală.
Victor Grebenșcicov: „Moldovenii doresc un preşedinte care să scoată ţara din criză şi să rezolve problemele acestei ţări, mai ales problema sărăciei. Pentru că situaţia economică a oamenilor, în special a celor în vârstă, este dramatică, continuă exodul tinerilor din ţară. Nu este rezolvată problema Transnistriei, armata străină continuă să rămână în Republica Moldova. Şi noi putem enumera mai departe această listă de probleme.”
Europa Liberă: Credeţi că preşedintele se poate implica în a soluţiona aceste probleme? Pentru că sunt cunoscute atribuţiile şefului statului.
Victor Grebenșcicov: „Da. Dar dumnealui ar putea să fie un fel de arbitru, să împace lumea, să negocieze diferite proiecte comune. Pentru că ţara se confruntă cu un şir de probleme despre care am vorbit, care pot fi rezolvate numai în caz dacă va exista un consens naţional. Şi astfel de exemple au fost în alte ţări. Chiar în România, când era vorba de intrarea în Uniunea Europeană şi NATO, toate partidele au promovat aceeaşi idee. Şi în Republica Moldova, pentru a combate sărăcia, corupţia, a rezolva problema transnistreană ş.a.m.d., este nevoie de un consens. Aici preşedinte ar putea să aibă un rol decisiv.”
Europa Liberă: Dar vedeţi că, după 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, în ţară încă se mai caută această idee naţională care ar consolida societatea şi nu se găseşte. Nu se vrea, nu se doreşte, e prea puţină înţelepciune, e prea puţină lume bună care să se gândească la interesul naţional? Ce se întâmplă? Cum vă explicaţi dumneavoastră această situaţie?
Victor Grebenșcicov: „Societatea este foarte dezbinată. Eu nu vorbesc numai despre prezenţa majorităţii etnice şi a minorităţilor. Chiar şi majoritatea etnică se confruntă cu o problemă identitară care până acum nu poate fi rezolvată. Până acum continuă discuţiile despre limba în care se vorbeşte aici. În afară de această situație etnolingvistică, a apărut şi o ruptură economică, sunt unii oameni care trăiesc foarte bine, ca în unele ţări arabe, să zicem, şi alţii care aproape că mor de foame. Şi, bineînţeles, în această societate atât de scindată nu este uşor să găseşti ceva consolidator.”
Europa Liberă: Din anul 1991 şi până acum, în 2016, a avut Moldova un şef de stat care să fie exemplu pentru cetăţeni?
Victor Grebenșcicov: „Fiecare şef de stat a încercat să facă ceva. Eu nu aş putea să învinuiesc pe cineva, că fiecare a avut şi părţi pozitive, şi părţi negative, ca orice om, ca orice politician, fiecare şi-a adus contribuţia. Bineînţeles că în primii ani de independenţă a fost deosebit de greu de lucrat, atunci când eu am avut această experienţă de consilier prezidenţial, pentru că ţara abia se constituia şi foarte-foarte multe lucruri trebuiau de făcut de la început. După aceea au fost mari oscilaţii ideologice, încercarea din 2001-2009 de a se întoarce la comunism a fost iarăşi un pas uriaş înapoi. Foarte multă lume credea că în 2009 vin oamenii care într-adevăr vor propulsa Moldova spre Uniunea Europeană. Şi aş spune că aceşti oameni au făcut şi ei ceva, că totuşi noi am reuşit să semnăm Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, avem regimul de non-vize cu aceste ţări.”
Europa Liberă: Şi e meritul Preşedinţiei?
Victor Grebenșcicov: „Şi al Preşedinţiei. Pentru că atunci la putere au fost Mihai Ghimpu, Marian Lupu, care au făcut mult, a urmat şi domnul Timofti. Dar, cu părere de rău, aceste lucruri au fost adumbrite de setea nesăţioasă de succes personal. Şi iată am ajuns în situaţia în care suntem acum.”
Europa Liberă: Dar ce au putut face mai multe decât s-a făcut preşedinţii pe care i-a avut Republica Moldova şi le-a scăpat să facă?
Victor Grebenșcicov: „Dacă vorbim despre domnul Voronin, dumnealui a fost foarte mult limitat de concepţia sa ideologică. În afară de aceasta, au fost oscilaţii în comportament chiar şi pe arena internaţională – ba era o relaţie excelentă cu Rusia, pe urmă erau la limita prăpastiei cu aceeaşi ţară. La fel, atitudinea faţă de Europa se schimba foarte des. Şi iată aceste posibilităţi, pe care le-au avut preşedinţii, au fost ratate. Mai ales domnul Voronin avea o majoritate confortabilă în Parlament şi multe probleme puteau fi rezolvate foarte repede în acea situaţie.”
Europa Liberă: Următorul preşedinte, care va fi ales, ar putea să fie altfel decât cei care au fost până acum?
Victor Grebenșcicov: „Cu toate că e republică parlamentară, e mai bine ca preşedintele să fie ales de întreg poporul.”
Europa Liberă: Şi ce schimbă aceasta?
Victor Grebenșcicov: „Ce schimbă? Îmi aduc aminte de comportamentul politic al lui Mircea Snegur, deseori dumnealui putea să facă acţiuni îndrăzneţe anume datorită faptului că a fost ales de tot poporul. Şi nu ascundea acest lucru, spunea: „Eu sunt ales de toţi cetăţenii”. În activitatea domnului Timofti noi uneori simţim şovăială, indecizie cauzată de faptul că nu a fost votat de toţi, a fost votat de partide faţă de care are anumite obligaţii. Şi aceasta, bineînţeles, se răsfrânge negativ asupra activităţii preşedintelui.”
Europa Liberă: Cum aţi descrie portretul-robot al viitorului preşedinte? Ce calităţi trebui să aibă, în primul rând?
Victor Grebenșcicov: „Eu în 1990 am fost la Praga şi eram în excursie la Pražský hrad şi, pe neaşteptate, oamenii au început să aplaude. Când m-am interesat ce se întâmpla, mi-au spus că preşedintele Cehoslovaciei se plimba cu preşedintele Germaniei. Şi se plimbau ca doi oameni obişnuiţi, nu se vedea pază, nimic. Or, eu sunt vecin cu Mihai Ghimpu, dumnealui a cumulat două funcţii supreme din stat timp de un an şi ceva.”
Europa Liberă: Cea de spicher şi cea de şef de stat.
Victor Grebenșcicov: „Corect. Şi noi nu prea simţeam în curte că lângă noi locuieşte preşedintele ţării, nu eram deranjaţi nici dimineaţa, când el pleca la lucru, nici seara când venea acasă. Alţii însă, când apar în oraş, se întrerupe circulaţia rutieră, toată lumea este băgată în sperieţi că trece un mare demnitar. Bineînţeles, aceste lucruri nu contribuie la sporirea prestigiului preşedintelui. Or, un preşedinte într-o ţară balcanică, de exemplu, se ducea singur după cumpărături la piaţă. Aţi văzut vreodată un preşedinte al Republicii Moldova plimbându-se liber pe stradă? Eu, cu părere de rău, nu-mi pot aduce aminte.”
Europa Liberă: Alte calităţi pe care ar trebui să le întruchipeze viitorul şef de stat?
Victor Grebenșcicov: „Să fie neutru, din punct de vedere politic. Pentru dânsul ideea naţională, bunăstarea naţională trebuie să fie dominantă, trebuie să ştie să găsească limbă comună cu orice partid, cu orice politician, chiar dacă acestui politician nu îi place personal. Numai astfel de om ar putea să contribuie la consolidarea ţării, la stabilitatea politică.”
Europa Liberă: În atribuţiile preşedintelui intră şi promovarea politicii externe. Iată că, după 25 de ani, în Republica Moldova se mai pune deseori întrebarea încotro ţara: cu Estul, cu Vestul? Se poate găsi totuşi un compromis şi pe segmentul factorului geopolitic?
Victor Grebenșcicov: „Mi se pare, în linii mari, situaţia se clarifică. Că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană cere ca Republica Moldova să se încadreze treptat în această uniune. Dar, având în vedere situaţia geopolitică, componenţa populaţiei, este foarte importantă să fie relaţii bune şi cu Rusia, şi cu Ucraina, şi cu alte ţări.”
Europa Liberă: Viitorul şef de stat cum ar trebui să discute cu domnul Putin?
Victor Grebenșcicov: „De la egal la egal. Aceasta e prima cerinţă. Pentru că au fost cazuri când unii preşedinţi, din start, se puneau la un nivel mai scăzut, în comparaţie cu preşedintele Rusiei. Se cere un dialog demn şi, astfel, Rusia poate să accepte într-o zi acest dialog.”
Europa Liberă: Şi instituţia prezidenţială poate ajunge a fi una mai credibilă? Pentru că, în sondajele de opinie, Preşedinţia se află în coada topului preferinţei respondenţilor.
Victor Grebenșcicov: „Da. Pentru că, în ultimii ani, Preşedinţia se vede mai puţin şi adoptă uneori decizii contradictorii, pe care le-am văzut recent. Se adoptă o desemnare, peste câteva ore se renunţă la ea.”
Europa Liberă: Vă referiţi la nominalizarea candidaturii pentru funcţia de premier?
Victor Grebenșcicov: „Da. Bineînţeles că astfel de comportament nu poate fi agreat şi aplaudat de public. Şi faptul că Preşedinţia a rămas cam în afara jocului, când a fost furat acel miliard, când au fost comise multe acte de corupţie scade prestigiul Preşedinţiei. Şi nu trebuie să uităm că lumea, în general, ştie puţin că atribuţiile preşedintelui sunt limitate. Ei consideră că este un fel de rege…”
Europa Liberă: …tătucă…
Victor Grebenșcicov: „…care poate orice. Şi, având în vedere această mentalitate a oamenilor, Preşedinţia trebuie uneori să facă chiar mai mult decât poate, rămânând bineînţeles în limitele legii.”
Europa Liberă: Moldova are nevoie de un preşedinte autoritar sau de un preşedinte democrat?
Victor Grebenșcicov: „Bineînţeles, de un preşedinte democrat. Dar care ar putea să fie nu autoritar, însă ferm în rezolvarea unor probleme, cu argumentul legii. Dacă legea este corectă, dacă legea este eficientă, este suficient.”
Europa Liberă: Până la urmă, depinde ce persoană va ajunge în fotoliul şefului statului. Aceasta lăsaţi să se înţeleagă?
Victor Grebenșcicov: „Corect. Cu toate că spun că, dacă preşedintele va fi ales de tot poporul, atunci el va avea marjă de acţiune mai largă.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să aveţi o discuţie de cinci minute cu noul şef de stat, care va fi ales, ce i-aţi transmite, ca simplu cetăţean?
Victor Grebenșcicov: „Să fie om ca toţi oamenii, să nu creadă că a devenit locuitor al cerului, să se intereseze de situaţia oamenilor personal, nu prin consilieri şi alte persoane, să fie tot timpul în mijlocul poporului... Deci, să fie un om care nu se rupe de popor niciun minut...”
***
Profesor de limbă franceză, primar al satului Capaclia din Cantemir, care ceva timp a lucrat și în administrația prezidențială, pe când liderul comuniștilor Vladimir Voronin era la cârma țării, Alexei Busuioc ar dori ca viitorul șef de stat să fie unul apolitic și cu multă și mare autoritate.
Alexei Busuioc: „Marea majoritate a primarilor ar vrea un preşedinte neafiliat politic. Înţelegem foarte bine că şi noi am răzvrătit populaţia, că astăzi nu mai votează cu capul sau cu inima, dar votează cu burta, pentru anumite favoruri care se dau. Să devii un preşedinte neafiliat politic, astăzi este practic foarte greu, pentru că, dacă nu ai bani... La noi acuma totul, din păcate, se reduce la sumele de bani care sunt investite în anumite alegeri, cu atât mai mult în alegerea preşedintelui.”
Europa Liberă: Acum stăm şi imaginar ne închipuim cum se solidarizează clasa politică împotriva unui asemenea preşedinte.
Alexei Busuioc: „Da. Şi acesta este un argument foarte serios, că dacă mai mulţi lideri politici, aşa-numiţii lideri politici, directori de SRL, cum îi mai numim noi, ar simţi ceva ce i-ar detrona de la putere sau le-ar tăia anumite falange pe unde vin fluxurile acestea financiare, ei s-ar uni majoritatea, toţi, contra la unul, s-ar uni. Societatea deja s-a fript de multe ori, totuşi va alege ca pe primar, omul va fi ales. Deşi va conta foarte mult şi susţinerea politică dintr-un partid sau mai multe partide.”
Europa Liberă: Să continuăm să facem portretul viitorului preşedinte al Republicii Moldova. Aţi spus o singură calitate – apolitic.
Alexei Busuioc: „Da.”
Europa Liberă: Dar şirul acestor calităţi e mult mai mare.
Alexei Busuioc: „Calităţile următorului preşedinte care vor fi? Televiziunile sau analişti, care mai înţeleg unele lucruri, din ce în ce mai mult pledează pentru unire. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre unire. Următorul preşedinte, eu în tot cazul mi l-aş dori să fie, un preşedinte care, în caz de va trebui de făcut un referendum pentru unire cu România, să nu se opună cu mâinile şi picioarele. Aceasta mi-aş dori eu, dar ştiu că mulţi pot să nu gândească ca mine. Pentru că sunt nişte lucruri care, din punct de vedere istoric, se întorc înapoi, roata istoriei tot timpul se întoarce înapoi.
Noi vom încerca multe lucruri acum, noi putem să amânăm un pic nişte lucruri, de exemplu, cu unirea. Într-adevăr, dacă intrăm cu drepturi depline în Uniunea Europeană, automat tendinţa aceasta unionistă va dispărea şi vom fi două state vecine frăţeşti, cum este Germania şi Austria, pe care le consider aceeaşi naţiune. Dar calităţile președintelui – tolerant, independent. Acestea pentru mine sunt calităţile pe care mi le-aş dori să fie în faţa tuturor altor calităţi. Bun familist. Pentru că un om care este un bun familist, în primul rând, este şi un preşedinte la locul lui.”
Europa Liberă: Din ceea ce discut eu cu simplii cetăţeni, ei cred că toate problemele, toate necazurile cu care trăiesc le poate rezolva preşedintele ţării.
Alexei Busuioc: „Fals.”
Europa Liberă: Dar oricum s-a înrădăcinat această idee.
Alexei Busuioc: „Da. Este o idee falsă. Iar revenim un pic din punct de vedere istoric. Noi niciodată nu am fost independenţi, pe noi tot timpul cineva ne-a dus de cap, să zicem aşa, mai murdar, ne-au dus de cap ba ruşii, ba cine vrei. Noi în genele noastre nu avem tendinţa aceasta de a fi independenţi şi de atâta tot timpul mizăm pe un ţar. Ştiţi cum mai spun ruşii câteodată: „Вот барин придет и рассудит”. Nu se poate, noi nu avem dreptul să gândim aşa. Şi dacă cetăţenii cred că, odată cu alegerea preşedintelui prin votul nominativ, votul direct, se va schimba radical situaţia, îmi pare foarte rău să îi decepţionez. Lucrurile nu vor fi aşa. Totuşi Parlamentul şi guvernul vor avea ultimele cuvinte de spus. Parlamentul, la un moment dat, prin anumite legi, pârghii, poate să destituie preşedintele care este ales de către popor. Preşedintele, ales prin vot, direct oamenii se liniştesc că noi l-am ales, măcar noi l-am ales.”
Europa Liberă: Aşa şi zic oamenii cu care am discutat eu: „Noi greşim, noi ne vom ierta că am greşit”.
Alexei Busuioc: „Da. Dar eu mă uit mai sceptic. Cu Parlamentul tot noi am greşit şi văd că nu ne mai iertăm deloc. Doar Parlamentul nu tot noi l-am ales?”
Europa Liberă: Vor fi mulţi doritori să ajungă în fotoliul de şef de stat, ţinând cont de realităţile atât de dure din Republica Moldova? Ţara oricum se află pe muchia de prăpastie, nu s-a stabilizat situaţia social-politică, nu s-au reîntregit cele două maluri ale Nistrului.
Alexei Busuioc: „Şi nici nu trebuie.”
Europa Liberă: E dezbinată societatea pe diferite criterii.
Alexei Busuioc: „Este fals să crezi că, dacă ai ales un preşedinte, mâine va fi stabilitate în ţară, lumina mai ieftină, sau drumurile mai bune şi apeducte, şi gazoducte, şi canalizări vom avea prin toate colţurile ţării. Este fals lucrul acesta, este greşit. Preşedintele nu poate rezolva aceasta, el nu poate sări dincolo de prerogativele pe care le are un preşedinte. Ca să vă uitaţi atent la preşedintele care a fost până acum, domnul Timofti, sau care a fost, domnul Voronin, numai că domnul Voronin îşi putea permite mai multe, pentru că avea în buzunarul stâng guvernul şi în buzunarul drept avea Parlamentul şi el, într-adevăr, era o autoritate foarte mare. După Constituţie, preşedintele ales prin votul poporului, votul direct, un pic mai multe va avea atribuţii decât preşedintele actual.”
Europa Liberă: Dar dacă va fi o persoană care va şti să se impună, va şti cum să joace bine rolul acesta de mediator, va şti cum să asigure aceste garanţii ale Constituţiei în stat, totuşi poate face ceva?
Alexei Busuioc: „Dacă îmi vorbiţi despre moldoveni, eu vă spun că noi nu vom putea face lucrul acesta. Dacă îmi vorbiţi despre un german, francez, olandez, ar putea face mediere între lideri, între partidele politice, între dreapta şi stânga, centru ş.a.m.d. Dar la noi încă nu s-a născut acea personalitate care să poată să fie atât de tolerantă şi atât de înţeleaptă ca iscusit să unească şi dreapta, şi stânga, şi centrul.”
Europa Liberă: Dar dacă primarul de Capaclia, Alexei Busuioc, ajunge în jilţul preşedintelui, ce poate să facă el?
Alexei Busuioc: „Vă spun deodată nu.”
Europa Liberă: Ipotetic vorbind.
Alexei Busuioc: „Ce pot să fac? Cred că pe toţi specialiştii de rang înalt din ministere străini i-aş aduce. Noi ipotetic vorbim acum.”
Europa Liberă: Dar, dar aceasta nu vă permite Constituţia Republicii Moldova.
Alexei Busuioc: „Aceasta este. Eu v-am spus ce aş putea face.”
Europa Liberă: Cu ce aţi începe?
Alexei Busuioc: „Omul, care rezolvă primul în ţara aceasta infrastructura...”
Europa Liberă: E prerogativa şefului statului?
Alexei Busuioc: „Nu. Dar este acea persoană care numeşte guvernul. Şi dacă se pun sarcini clare în faţa guvernului că: „Următorii patru ani pe care eu vi-i încredinţez, preşedinte al Republicii Moldova, voi trebuie să mergeţi pe infrastructură”. Adică absolut toate ministerele, tot să lucreze mai mult în domeniul infrastructurii – apeduct, canalizare, drumuri ş.a.m.d. Pentru că, fără infrastructură, noi niciodată nu vom avea economie. Or, este greşită ideea acelui care crede că dintâi vom face economie, să aduce investitori şi pe urmă vom face drumuri. Niciodată în viaţă nu va fi lucrul acesta.”
Europa Liberă: O relaţie bună dintre primari şi preşedinte cum ar trebui să arate?
Alexei Busuioc: „Cu foarte mare regret, constat acum, la sfârşitul mandatului domnului Timofti, pe parcursul a patru ani de zile, niciodată nu s-a întâlnit cu Congresul Autorităţilor Locale. În primul rând, cred că ar trebui să revină la reforma teritorial-administrativă, ca raioanele acestea să dispară în viitorul cât mai apropiat. Acesta ar fi un deziderat sau o prerogativă a preşedintelui, aşa mi-aş dori eu.
A doua iniţiativă, după reforma teritorial-administrativă, dacă o va face preşedintele sau va ţine de el, ar fi bine ca acei cetăţeni ai Republicii Moldova, care astăzi sunt cu sutele de mii în afara ţării, să fie rechemaţi, dar rechemaţi la ceva, adică proiecte mari în infrastructură, în domeniul agriculturii, să fie businessul mult mai uşor în agricultură, nu cu 20-25% pe an cum azi dau credite. Şi dacă ar face aceste două elemente, dacă le-ar pune cap-coadă, ar putea eventual să intre cumva în istorie ca un preşedinte care a făcut ceva pentru ţara aceasta.”
