Un grup de tineri a discutat proiectul noului Cod al Sănătății săptămâna trecută, în cadrul unui atelier organizat de UNICEF Moldova și autoritățile din domeniul sănătății și educației. Natalia Sergheev a aflat care sunt recomandările adolescenților pentru factorii de decizie și ce schimbări vor să vadă în acest domeniu.
Tinerii dar și adolescenții se arată interesați de aprofundarea cunoștințelor în domeniul numit în termeni de specialitate „sănătatea sexual-reproductivă” și chiar recomandă autorităților să treacă domeniul acesta pe lista de priorități educaționale.
Asta ar fi una din concluziile după două zile de dezbateri asupra proiectului noului Cod al Sănătății, la care au participat câteva zeci de elevi și studenți din întreaga țară.
Iată motivația pe care o invocă Mihaela Șerpi, elevă la un liceu din Orhei.
„Este la fel un obiect ca și matematica, ca și fizica și româna care trebuie să fie introdus în curricula școlară, în care să se abordeze diferite subiecte, de exemplu igienă, fiziologia și autonomia sistemului reproductiv, despre factori de risc, comportamente de risc, metode de combatere a unor boli și infecții etc.”
Europa Liberă: Care sunt cele mai importante lucruri care trebuie predate la aceste lecții?
„Cele mai mari mituri sunt legate de metodele de contracepție, mai ales de prezervativ, de pastile contraceptive. Sunt o mulțime de mituri că fetele educate nu trebuie să poarte cu ele aceste metode de contracepție. Dacă ar fi un obiect separat și obligatoriu în curricula școlară noi am fi informați.”
Marcel Gorincioi are 18 ani și învață la un liceu din Călărași, fiind interesat de drepturile copiilor. El consideră că nivelul serviciilor medicale în domeniul sănătății reproductive prestate tinerilor lasă de dorit, mai ales în raionale țării.
„Confidențialitatea de multe ori este încălcată. De multe ori oamenii au o frică să meargă la medic, fiindcă știu că nu pot avea sută la sută încredere. În genere, apare conceptul acesta: mi-a apărut o problemă deci încerc să o rezolv singur, de nu, stau așa și mă chinui. E ceva foarte greșit, psihologic de mici copii suntem învățați cu frica aceasta de medici.”
Ca să fie pregătiți pentru o viață de adult fără de riscuri, adolescenții cer printre altele să fie implicați în mai multe activități educaționale și să fie asigurați cu servicii de calitate la Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor.
Ionela Stavița în vârstă de 18 ani este originară din Soroca și învață la colegiul pedagogic din orașul său natal. Spune că ar fi vrut la 14 ani să aibă posibilitatea să viziteze medicul pentru a afla mai multe despre schimbările ei fiziologice, fără a obține acordul părinților.
„În lege se stipulează că doar de la vârsta de la 18 ani poți să iei decizii singur în ceea ce privește sănătatea ta reproductivă. De la 16 ani, poți să-ți faci investigare medicală doar cu acordul părinților. Știm că tinerii astăzi foarte repede se dezvoltă. Pur omenește, am dreptul să mă consult cu un medic. E foarte bine ca un tânăr să se informeze despre sănătatea lui.”
Europa Liberă: De ce e important ca vârsta acestor investigații medicale fără acordul părinților să se reducă de la 18 la 14 ani?
„În primul rând, ca să se micșoreze numărul de boli sexual transmisibile în rândul adolescenților. Chiar și aceleași sarcini la o vârstă [mică].”
Într-un studiu realizat în 2014 de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul se spune că numărul de avorturi printre minore a devenit alarmant, constituind 10 la sută din totalul sarcinilor întrerupte. Unul dintre factorii care produc asemenea efecte îngrijorătoare este gradul scăzut de utilizare a contraceptivelor.
Estimativ, proiectul de lege al Codului Sănătății va ajunge în Parlament cel puțin peste un an. Oficiali de la Ministerul Sănătății au dat asigurări că vor lua aminte la sugestiile lansate de tineri și le vor promova la toate etapele de elaborare a normelor legale.
