Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul de Interne caută soluții care să suplinească ajutorul dat până acum de SRI Serviciul Român de Informații anchetelor penale: este vorba în special despre suportul tehnic oferit pentru interceptarea telefoanelor și pentru operațiunile de supraveghere a suspecților. Astfel de proiecte de reorganizare au apărut după ce Curtea Constituțională și-a motivat decizia prin care decis că interceptările făcute de Serviciul Român de Informații sunt neconstituționale, fiindcă acest serviciu secret nu este organ de cercetare penală.
E adevărat, pe de altă parte, că niciodată în ultimii 26 ani SRI nu a avut atribuții de cercetare penală și cu toate acestea a continuat să se implice în anchetele procurorilor cu acceptul tacit al tuturor instituțiilor. Totul se baza pe vechiul Cod Penal care era ceva mai ambiguu, decât cel aflat în vigoare (care prevede la Art. 142, (1) că „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”). Această ambiguitate le-a permis jucătorilor constituționali să scoată SRI din joc.
Faptul că Serviciul Român de Informații este dotat cu aparatură foarte performantă de interceptare și că poate secretiza toate informațiile obținute sunt argumentele supreme ale apărătorilor sistemului folosit până acum. Trebuie adăugat, în plus, că această decizie a Curții Constituționale pune sub semnul întrebării multe dintre dosarele aflate în lucru la procurorii anticorupție, dar și anchetele de la Parchetul General despre crima organizată, traficul de droguri, de persoane, de arme și chiar cele care îi au în vedere pe cei care au comis crime. În toate aceste cazuri, informațiile obținute prin interceptările făcute de SRI nu mai pot fi luate în considerare. De asemenea cauzele aflate în instanțele de judecată ar putea fi șubrezite.
Cel mai nemulțumit de noua situație pare să fie directorul SRI, Eduard Hellvig care precizează într-un comunicat că „această decizie are un impact cert asupra siguranței naționale” pentru că „în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale”. Șeful Serviciului Român de Informații vorbește despre un „recul” în zona investigațiilor judiciare.
Există așadar dezavantaje certe pe termen scurt, dacă dosarele procurorilor se bazează mai mult pe interceptări și mai puțin pe probe colaterale, dar și fiindcă anumite anchete în curs au nevoie de tehnică specială. Există însă pe termen lung avantaje majore, fiindcă spre deosebire de un serviciu secret care nu poate fi controlat și investigat, și deci nu se știe când derapează, procurorii și polițiștii judiciari pot fi oricând verificați și orice ilegalitate ar putea ieși mult mai ușor la iveală. SRI pierde din putere și din atribuții, dar per total ar putea fi un câștig în termeni democratici, fiindcă se obține mai multă transparență.
În spațiul public se discută diferite soluții care să înlocuiască tehnica SRI, inclusiv preluarea aparaturii acestui serviciu într-o agenție independentă condusă de magistrați și aflată sub control parlamentar.
