Duminică se vor desfăşura alegeri pentru parlamente regionale (landtag-uri) în trei land-uri federale, două occidentale: Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat) şi Baden-Württemberg şi unul răsăritean: Sachsen-Anhalt (Saxonia Anhaltină). După ce în urmă cu o săptămînă alegerile comunale din landul vestic Hessen a catapultat partidul eurosceptic şi islamofob, Alternativa pentru Germania (AfD), pe locul trei (obţinînd peste 13 la sută din voturi), formaţiunile democratice au reacţionat cu îngrijorare crescîndă. (Pentru creştin-democraţii au votat în landul Hessen 28,2 la sută, pentru social-democraţi 28 la sută şi pentru ecologişti 11,6 la sută.)
Potrivit ultimelor sondaje, date publicităţii de canalul doi al televiziunii publice germane ZDF, ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD) ar putea continua duminică şi acest partid va intra în cele trei parlamente regionale, ceea ce va îngreuna formarea unor guverne monocolore sau coaliţii de guvernare.
Renania Palatinat
Dacă cifrele cuprinse în sondaje se vor adeveri, Alternativa pentru Germania (AfD) va obţine în Renania Palatinat 9 % (Partidul Social-Democrat, SPD, care deţine şi conducerea guvernului, 36 %; Uniunea Creştin-Democrată, CDU, 35 %, ecologiştii, care fac parte din actuala coaliţie guvernamentală regională, 5,5 %). Potrivit sondajului, în viitorul landtag va intra şi Partidul Liberal (FDP), cu 7 procente, deci va avea cu 2 puncte mai puţin decît Alternativa pentru Germania (AfD) care profită de atmosfera de nesiguranţă provocată de prezenţa refugiaţilor sosiţi în ultimele luni în Germania.
Baden-Württemberg
Pentru celelalte două landuri imaginia viitorului parlament e asemănătoare. În Baden-Württemberg ecologiştii primului ministru din Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, vor primi 32 procente; partenerii săi social-democraţi din guvernul regional de coaliţie: 14 procente, iar creştin-democraţii Angelei Merkel: 29 procente. Liberalii: 6 procente. În favoarea Alternativei pentru Germania (AfD) ar vota 11 la sută dintre cei chemaţi la urne.
Postcomuniştii din Partidul Stîngii (Die Linke) nu vor trece pragul de 5 la sută şi, potrivit sondajului ZDF, nu vor intra în cele două landtag-uri vestice.
Saxonia-Anhaltină
În schimb, postcomuniştii vor obţine destule voturi în landul estic, Saxonia-Anhaltină, unde 21 la sută din electorat intenţionează să susţină Partidul Stîngii. Pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care se află aici în fruntea guvernului, s-au pronunţat 32 la sută dintre cei cu drept de vot, iar pentru partenerii lor social-democraţi din marea coaliţie guvernemantelă regională: 14 la sută. Alianţa pentru Germania (AfD) se bucură aici de un important sprijin şi ar putea să acapareze peste 18 la sută din voturi. Ecologiştii vor obţine necesarul de 5 %, pe cînd liberalii, se pare, că nu vor trece pragul de 5 la sută pentru a intra în landtag.
Faptul că postcomuniştii se vor situa, în continuare, pe locul trei, este o dovadă că vechile nostalgii, atît de răspîndite în est, au supravieţuit.
Problema refugiaţilor a dominat campania electorală
În cele trei landuri, tema refugiaţilor şi acordarea azilului politic a stat în centrul campaniei electorale. Majoritatea cetăţenilor din cele două landuri vestice susţine linia Angelei Merkel. 57 la sută în Baden-Württemberg, 62 la sută în Renania Palatinat. Doar 38 %, respectiv 33 % sînt de părere că Angela Merkel nu gestionează problema refugiaţilor într-un mod satisfăcător. În est, în Saxonia-Anhaltină, părerile populaţiei privitoare la politica guvernului federal în chestiunea refugiaţilor sînt ambivalente. 47 la sută spun că gestionarea problemei refugiaţilor la nivel federal este bună, iar 46 la sută cred că este proastă.
Numeroşi comentatori şi analişti sînt de părere că Germania se află în faţa unei schimbări politice majore, determinată de alunecarea sprea dreapta a unei părţi însemnate a electoratului. În analizele din presa germană se fac numeroase comparaţii cu alte ţări vest-europene, unde partide naţionaliste, populiste şi radicale de dreapta şi-au lărgit baza şi au obţinut în ultimii ani mandate parlamentare. Trimiterile cele mai dese se fac la situaţia din Franţa şi la Frontul Naţional, comparat, uneori, cu Alternativa pentru Germania (AfD), deşi există deosebiri ideologice semnificative. Ceea ce au în comun cele două formaţiuni este euroscepticismul, potenţat de o islamofobie pronunţat militantă, şi pledoaria pentru o politică restrictivă în ceea ce priveşte acordarea azilului politic sau dreptului de şedere pentru străini.
Dacă anul viitor, cînd vor avea loc alegerile generale, ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD) va continua, în Bundestag (parlamentul federal de la Berlin) vor exista 5 sau chiar 6 partide politice, dacă liberalii vor trece pragul. În prezent, în Bundestag sînt 4 partide: blocul Uniunea Creştin-Democrat/Creştin-Socială (bavareză), Partidul Social-Democrat (SPD), ecologiştii şi postcomuniştii.
