Grupul de inițiativă al protestatarilor conduși de Platforma DA vrea să meargă înainte cu referendumul despre modificarea constituției, chiar dacă principalul obiectiv –alegerea președintelui de către popor – a fost deja îndeplinit. Protestatarii spun că decizia Curții Constituționale de restabilire a alegerilor prezidențiale directe nu-i face să renunțe la celelalte chestiuni pe care vor să le supună referendumului și pentru care au adunat sute de mii de semnături: micșorarea numărului de deputați și lipsirea deputaților de imunitate.
Liderii grupului de iniţiativă au depus la CEC listele de subscripţie. Ei susţin că au reuşit, timp de trei luni, să adune peste 400.000 de semnături pentru fiecare din cele patru chestiuni pe care vor să le supună referendumului constituțional republican. Iată ce a declarat Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, la conferinţa de presă organizată în PMAN:
„Putem spune cu mândrie că în condiţiile în care Constituţia ne vorbeşte despre necesitatea acumulării celor două sute de mii de semnături, noi am acumulat de două ori mai multe, peste 400 de mii. Şi toate astea în pofida unor vicisitudini şi obstacole create de actuala guvernare.”
Unii comentatori au opinat că Andrei Năstase exagerează atunci când spune că s-a reuşit acumularea unui număr dublu de semnături, întrucât, potrivit legislaţiei, e nevoie de un număr minim de 20.000 de semnături din 18 raioane, adică 360.000.
Pe de altă parte, fostul premier Ion Sturza a notat, pe reţeaua de socializare Facebook, că rezultatul obţinut de grupul de iniţiativă este unul „remarcabil și inedit în Republica Moldova”.
Începând de marți, CEC are la dispoziţie 15 zile pentru a verifica autenticitatea semnăturilor şi legalitatea colectării acestora. Membrii CEC urmează să decidă, inclusiv, dacă chestiunile ce ţin de alegerea şi demiterea preşedintelui, pentru care au fost adunate semnături, mai pot fi supuse referendumului, după ce Curtea Constituţională a redat dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele. E puţin probabil, a opinat preşedintele CEC, Iurie Ciocan:
„Problemele care deja fac parte, logica mea de formație fiind jurist îmi spune că ele nu mai pot fi supuse unui referendum în cazul în care deja fac parte din Constituţie. E punctul meu de vedere. Urmează să examinăm să vedem ce a fost prezentat şi cum a fost prezentat.”
Dacă în urma verificării listelor CEC va da un verdict negativ, procedura va fi stopată. În cazul în care CEC va valida semnăturile, Parlamentul va fi obligat să numească ziua plebiscitului. Într-o interpretare recentă Curtea Constituţională a spus că o inițiativă populară de asemenea amploare nu poate fi blocată în parlament. Grupul de iniţiativă insistă ca referendumul să fie desfăşurat în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale pentru a economisi bani publici.
Andrei Năstase a spus că formaţiunea pe care o conduce nu va boicota scrutinul prezidențial, dar a criticat din nou decizia Curţii Constituţionale, spunând că guvernarea a vrut, pe această cale, să îşi atribuie o victorie ce nu îi aparţine. Andrei Năstase a evitat să spună dacă el va candida la funcţia de preşedinte al ţării, precizând că decizia urmează a fi luată de partid. În opinia sa, forţele democratice ar trebui să se consolideze şi să vină cu un singur candidat:
„Noi milităm în continuare pentru o garnitură legislativă, executivă şi un preşedinte al tuturor forţelor democratice din Republica Moldova. Trebuie să discutăm şi să vedem care este cea mai bună soluţie pentru acest popor. Dacă eu voi fi această soluţie, atunci voi candida.”
Deşi miza principală a plebiscitului, alegerea şi demiterea şefului statului de către popor, a şi fost satisfăcută, Andrei Năstase spune că referendumul nu îşi pierde din valoare, întrucât celelalte două chestiuni rămase ar fi la fel de importante şi anume reducerea de la 101 la 71 a numărului deputaților şi lipsirea lor de imunitate parlamentară.
