Cum văd experții străini piața mediatică din Republica Moldova? Corespondenta Europei Libere Natalia Sergheev a pus această întrebare cercetătorului superior de la Centrul NATO de excelență în domeniul comunicării strategice „StratCom” din Riga, Letonia, și fostului jurnalist finlandez Antti Sillanpää, venit într-o vizită de studiu la Chișinău.
Antti Sillanpää: „Am observat că pe piața mediatică din Moldova sunt foarte multe voci. Fiind un expert din afară, pentru mine a fost greu să înțeleg ce și cine este în spatele unor instituții media. Cred că este important să se știe că aici există presă liberă, că sunt persoane care luptă pentru libertatea de exprimare a unor opinii oneste, deși sunt și promotori ai anumitor interese. Dar pentru o persoană de peste hotare, ca mine, e complicat să înțeleagă diferențele dintre aceste voci.”
Europa Liberă: De ce credeți că trebuie să se cunoască cine s-ar afla în spatele instituțiilor media?
Antti Sillanpää: „Să spunem că ai un ziar în fața ta. Cuvintele de pe foaie par a fi aceleași în toate ziarele. Dar dacă știi cine sau ce stă în spatele unui jurnalist sau a unei instituții media, poți înțelege mai bine de ce acest articol a apărut în presă, de ce au vrut proprietarii ca aceste cuvinte să vadă lumina tiparului. Desigur, de multe ori media reflectă corect cele întâmplate, indiferent de cine le este stăpân. Dar felul în care un articol este prezentat poate fi influențat mult de finanțatorii unei instituții media.”
Europa Liberă: Ați fost într-o vizită și la Comrat, în regiunea autonomă găgăuză. Ați observat careva diferențe de abordare a problemelor în presă, comparativ cu ce ați văzut la Chișinău, de exemplu?
Antti Sillanpää: „Am înțeles că în Comrat există jurnaliști care încearcă cu adevărat să reflecte cât mai corect și mai onest situația. Există și diferențe, cum ar fi această chestiune de limbă vorbită, dar pe de altă parte toți au de rezolvat aceleași probleme.”
Europa Liberă: În Republica Moldova deseori se discută despre polarizarea societății, mai ales când e vorba despre limbile vorbite.
Antti Sillanpää: „Toată Europa acum discută problema polarizării. Cred că «limbajul fricii» a venit și aici, iar așa-numitul «limbaj al speranței» întâmpină tot mai multe dificultăți ca să se facă auzit. Toate încercările de a minimiza acest gol dintre diferite părți sunt spre bine. Aceste eforturi trebuie să continue. Mesajele mediatice trebuie să fie transmise în toate limbile importante care se vorbesc într-o țară.
În orice societate sunt grupuri separate pe anumite principii. În societățile dezvoltate, cetățenii sunt ca niște vâslași într-o barcă. Fiecare încearcă să facă ce poate mai bine ca barca să se miște înainte. Jurnaliștii din Moldova ar putea face același lucru. Desigur, fiecare are grijă de propriile interese, dar nu trebuie să uităm că barca trebuie să se miște într-o singură direcție.”
Europa Liberă: Mass-media influențează această polarizare a societății, după părerea Dvs.?
Antti Sillanpää: „Jurnalismul de calitate foarte rar creează probleme. Misiunea lui este să le descopere, să toarne lumină asupra lor. Dar dacă există interese personale, propagandă, manipulare, atunci jurnaliștii pot cauza schimbări spre mai rău. Jurnalismul onest oferă voce oamenilor care nu sunt auziți și dezvăluie problemele unei comunități. Este ca o oglindă a societății. Cred că mass-media are capacitatea de a îmbunătăți o societate, ea poate crea poduri acolo unde există o divizare între oameni.
Dacă în societate sunt probleme, la un moment dat ele vor deveni vizibile. Când e vorba de o societate democratică și transparentă, asta se întâmplă la o etapă incipientă. Dar în societăți de tranziție, aceste probleme vor fi descoperite mai târziu, când acestea devin grave. Nu sunt specialist pe situația din Moldova, însă cred că jurnalismul de calitate are aceleași funcții oriunde. Trebuie să scoată la iveală probleme și să promoveze adevărul.”
