Într-o serie de interviuri sintetizate de jurnalistul Jeffrey Goldberg în numărul pe aprilie al revistei „The Atlantic”, președintele Statelor Unite, Barack Obama, a lăsat să se înțeleagă că Ucraina nu se află în centrul atenției americane, așa cum se află în centrul atenției Federației Rusă, care ar putea, din acest motiv, să-și mențină mereu dominația în regiune. Pornind de la această declarație, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, l-a întrebat pe Steven Erlanger, șeful biroului din Londra a publicației americane „The New York Times”, ce rol ar trebui să aibă Statele Unite în țări ce par a fi „blocate” între Uniunea Europeană și Federația Rusă? Țări ca Republica Moldova, Ucraina sau Georgia?
Steven Erlanger: „Statele Unite vor fi foarte precaute. Președintele Barack Obama, care a oferit recent un interviu [pentru revista The Atlantic] a vorbit despre influența majoră a Rusiei în regiune. A fost foarte explicit când a declarat că dacă Federația Rusă dorește să „joace dur”, așa cum a făcut-o, bunăoară, în Ucraina, Statele Unite nu vor putea face prea mult în acest sens. Acest lucru, însă, nu înseamnă că nu vor fi, în continuare, alături de populația acestor state, că nu le vor ajuta să se dezvolte și, dacă își doresc, să-și mențină statutul de potențial candidat pentru aderarea la NATO.
Însă, a demonstrat-o și cazul Ucrainei, opinia și atitudinea oamenilor se pot schimba. Un lucru, însă, este sigur, SUA nu vor interveni militar în state ca Ucraina. Pe de altă parte, putem ajuta asemenea țări din punct de vedere financiar, prin intermediul Băncii Mondiale, prin diminuarea datoriilor, astfel încât acestea să devină independente din punct de vedere economic față de Federația Rusă. În ceea ce privește strategia de „hard power”, Statele Unite nu vom mai face promisiuni de felul celei pe care am făcut-o Ungariei, în 1956. Astăzi trăim într-o altă lume, în una mai puțin ideologică și în care se pune accentul pe spațiul geografic și pe interese reale”.
Europa Liberă: Se pare că Statele Unite, cel puțin în perioada conducerii lui Barack Obama, s-au cam retras din Europa. Sunteți de accord cu această constatare și credeți că această „retragere” ar putea continua?
Steven Erlanger: „Statele Unite mereu și-au dorit ca europenii să-și asume mai multe responsabilități, or, Uniunea Europeană este mai mare și mai bogată decât Statele Unite ale Americii, însă a cam „abuzat” de puterea militară și nucleară a SUA. Pe de altă parte, cu o Rusie tot mai agresivă, care pare să se revanșeze, Statele Unite au fost nevoite, fără prea mare tragere de inimă, să se implice militar în Europa. America, însă, dorește să investească mai mult timp și bani în Asia, iar China, spre deosebire de Federația Rusă, reprezintă o amenințare mai mare pentru activitatea economică și pentru influența Statelor Unite. În același timp, NATO încearcă să descurajeze orice tip de acțiuni de-a lungul frontierei sale și să prevină repetarea situației cu Crimeea.
Desigur, situația din Ucraina ar fi putut fi diferită, iar ce s-a întâmplat cu Crimea poate fi considerat „un accident”, care, însă, a dat naștere unei altfel de atitudini din partea Washingtonului. Nu pentru a submina ceea ce facem în Asia, dar, cu siguranță, pentru a consolida strategia NATO”.
Europa Liberă: Ce se va întampla, din punctul Dvs de vedere, cu așa numitele conflicte „înghețate” de la frontiera Uniunii Europene?
Steven Erlanger: „Mă tem că acestea vor rămâne încă „înghețate”. Din păcate, oamenii trebuie să învețe să-și controleze propriile destine, fără să se aștepte că ajutorul va veni din cer. În primul rând, aceștia ar trebui să lupte împotriva corupției din societatea lor, de care, între altele, a profitat Federația Rusă pentru a-și spori influența. Prin urmare, situația, în mare parte, depinde de oamenii ce locuiesc acolo. Mereu va exista o „zonă” între NATO și Federație Rusă, între UE, care a cam obosit de subiectul unei eventuale extinderi, și Federația Rusă. În prezent, Rusia este nemulțumită nu doar de expansiunea Alianței Nord Atlantice, dar și de cea a Uniunii Europene, prin urmare, pentru moment, conflictele înghețate vor rămâne înghețate”.
Europa Liberă: Între altele, v-ați referit la Crimeea și regiunea Mării Negre, care este deja „Marea Fierbinte”. Ce rol credeți că va avea Rusia în această zonă și ce va face SUA în acest sens?
Steven Erlanger: „Îmi aduc aminte de o vizită pe care am efectuat-o în Crimeea, în perioada sovietică, acolo unde a existat mereu un port rusesc, încă de pe timpul reginei Ecaterina, deci, într-un fel, ar putea fi înțeleasă dorința Rusiei de a controla o
Lupta se duce pentru sfere de influență, pentru gaz și petrol, pentru conducte, prin urmare, asistăm la o tensionare a relațiilor...
parte din Marea Neagră. Ceea ce îngrijorează majoritatea oamenilor este relația tot mai tensionată dintre Federația Rusă și Turcia, or, ultima este țară membră NATO și are un interes sporit în zona Mării Neagre.
Deci, lupta se duce pentru sfere de influență, pentru gaz și petrol, pentru conducte, prin urmare, asistăm la o tensionare a relațiilor care, de altfel, trebuie urmărite cu atenție. Nu cred că cineva își dorește un război. Cu toții am fost îngrijorați când, recent, un aviont rusesc a fost doborât în Turcia. Ambele părți, însă, au analizat profund situația și au făcut, din punct de vedere militar, un pas înapoi”.
Europa Liberă: Cât de real vi se pare ca, într-o zi, Ucraina, Georgia sau Republica Moldova să devină membre NATO sau membre ale Uniunii Europene?
Steven Erlanger: „O eventuală aderare la UE este mai greu de închipuit, or, aceste țări ar trebui să facă foarte multe reforme în ce privește economia, justiția, instituțiile de stat care ar urma să funcționeze după model european. În cazul aderării la NATO vorbim mai mult despre alegerea fiecărui stat în parte. Desigur, pare greu de imaginat, însă problema noastră e că credem că viitorul va arăta ca și prezentul, ceea ce nu este așa.
Lucrurile se schimbă, Putin nu va conduce mereu Federația Rusă, nu știm cine îl va înlocui, nimeni nu și-a imaginat că el va instaura o structură de guvernare autocratică. Au existat chiar niște visuri inocente despre apariția unei „altei” Rusii. Însă, în același timp, lucrurile se schimbă. Cred că aceste țări au șansa de a se reforma din interior, iar asta le va face capabile să adereze la diverse structuri, însă nu cred că acest lucru se va întâmpla prea curând”.
Europa Liberă: Ce se va întampla cu Uniunea Europeană? Cum vedeți evoluția acesteia în următorii ani?
Steven Erlanger: „În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a extins mai rapid decât a progresat din interior. Cele 28 de țări membre au făcut ca UE să fie mai diversă, diferită ideologic față de cum era când era formată din 12 sau 15 state. Ceea ce mă îngrijorează e că după criza din 2008, Uniunea Europeană nu a mai fost capabilă să creeze locuri de muncă și să progreseze, iar asta e cea mai mare problemă pe întreg teritoriul Uniunii.
Astăzi UE se confruntă și cu alte probleme cum ar fi criza migranților care, cu siguranță, va dura mai mulți ani. La un moment dat, UE se va transforma într-o „structură de state”, fapt pe care mulți nu și-l doresc, în caz contrar, Uniunea Europeană nu se va putea apăra, ea are nevoie de frontiere, de o politică coerentă în ceea ce privește sistemul de azil.
De asemenea, trebuie să țină cont și de opinia statelor din Europa Centrală care, cu regret, par să se depărteze tot mai mult de idealurile europene și de angajamentul pentru o solidaritate națională. Unele dintre aceste țări au fost fericite să primească ajutorul european, dar nu par să fie dispuse să o ajute în problema migranților, acum când Uniunea Europeană are nevoie de un asemenea ajutor”.
............
Traducere și adaptare de Irina Sterpu
