La propunerea comuniștilor, parlamentul de la Chișinău a adoptat astăzi cu voturile deputaților cu vederi de stânga o declarație în care se cer pedepse mai aspre pentru cei care subminează statalitatea și neutralitatea moldoveană promovând unirea cu România sau aderarea la NATO.
Declaraţia votată astăzi de 62 de deputaţi comunişti (actuali, dar şi foşti), socialişti şi democraţi, interzice persoanelor cu demnitate publică să emită opinii ce ar putea fi înţelese ca „contestare” a principiului suveranităţii. Contestarea principiului de neutralitate ar trebui în general să fie interpretată de acum încolo ca „un atac la constituţie”, potrivit documentului. Parlamentul îşi asumă de asemenea prin această declaraţie obligaţia să amendeze legislația astfel încât să facă posibilă o sancţionare mai aspră a unor astfel de opinii sau acţiuni. La fel, parlamentul face apel la statele lumii să susțină Chişinăul în dorinţa sa să rămână un stat independent şi suveran, precum şi neutru.
Partidul comuniştilor a încercat încă vinerea trecută, înainte de ampla manifestare a unioniștilor care au marcat pe 27 martie 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România, să treacă prin parlament această declaraţie, dar s-a confruntat la un moment dat cu lipsă de cvorum. Liderul comunist, Vladimir Voronin, spunea în aceeaşi seară într-un platou de televiziune că liderul democrat, Marian Lupu, şi cel socialist, Igor Dodon, ar fi organizat lipsa de cvorum şi că totul a fost un spectacol:
„Dimineaţa au votat 65 de deputaţi pentru includerea declarației în ordinea de zi”, explicase Voronin. „Când a venit vremea să se voteze”, a continuat el, „Marian Lupu a umblat printre rînduri şi le-a şoptit ceva unor deputaţi, iar ulterior aceştia au ieşit din sală. Apoi, şi socialistul Igor Dodon nu a venit la votare. Nu văd în asta o întâmplare, ci un spectacol organizat de cei doi”, a spus supărat Voronin la o emisiune televizată la care a participat în compania democratului Dumitru Diacov.
Votul de astăzi a urmat unei vizite văzute a fi „de încălzire” a relaţiei moldo-ruse pe care a întreprins-o la Chişinău la începutul săptămânii vice-ministrul rus de externe, Grigori Karasin. Declaraţia comuniştilor nu a mai întâmpinat nici un fel de revoltă în legislativ, nici măcar din partea liberalilor sau a liberal-democraţilor care criticaseră în termeni duri intenţia comuniştilor în şedinţa trecută.
Liberalii dintotdeauna, iar unii liberal-democraţi abia acum, nu ascund că împărtăşesc ideea unionistă. Atât Mihai Ghimpu, însoţit de alţi câţiva fruntaşi liberali, cât şi liberal-democraţii Tudor Deliu sau Maria Ciobanu au fost văzuţi bunăoară duminică printre participanţii la congresul de constituire a Sfatului Țării 2, prin care unioniștii își propun să promoveze unirea Republicii Moldova cu România în 2018. Liberalii au contestat şi relevanţa statutului de neutralitate al Republicii Moldova la Curtea Constituţională. Întrebat de noi zilele trecute ce crede despre sprijinul democrat pentru declaraţia comuniştilor, Mihai Ghimpu ne-a spus:
„Noi nu le putem interzice să voteze. Suntem trei, din trei programe ale partidelor am făcut un program al guvernului, dar sunt probleme care au rămas doar în programul partidului. Eu dacă am venit la guvernare cu ei, asta nu înseamnă că nu mai sunt Mihai Ghimpu şi nu mai împărtăşesc programul partidului.”
Pentru directorul de la IDIS Viitorul, Igor Munteanu, fost ambasador moldovean în SUA, votul democraţilor pentru declaraţia respectivă este un gest de loialitate adresat comuniştilor, într-un context în care aceste două partide apelează periodic unul la altul pentru sprijin parlamentar, dar şi în contextul în care puterea are nevoie acum ca niciodată de schimbarea accentului de pe lipsa de progres în elucidarea vinovaţilor de frauda bancară:
„62 de voturi în Parlamentul Republicii Moldova este o forţă serioasă, care trebuie considerată ca atare. Dar această declaraţie politică trebuie plasată într-un anumit context. Republica Moldova este în acest moment cutremurată de scandaluri şi instabilitate, pe care partidele politice încearcă să le gestioneze ca de obicei. Iar crizele actuale nu sunt ca de obicei, ci e vorba despre crize sistemice care atentează într-adevăr la fundamentele statului. Numai că problema nu se rezolvă prin neutralitate. Întotdeauna am observat că atunci când o agendă nu merge bine, se schimbă o agendă cu alta. Or, în acel moment când cetăţenii cer tragerea la răspundere a persoanelor care cu adevărat au atacat fundamentele statului intrând în vistierie şi au sustras de acolo sume uriaşe de bani, se mută accentul pe lupta între unionişti şi neunionişti, ca şi cum neunioniştii sunt cei mai mari patrioţi şi apărători ai statalităţii. Este un lucru absurd. Această declaraţie a apărut în contextul în care PD, partidul majoritar prin forţa lucrurilor, încearcă să dea satisfacţie anumitor coechipieri politici în parlament, şi pentru asta coalizează informal, în afara alianţei, pentru ca să răspundă în acest fel la marşurile unioniste. Respectiv, această declaraţie este un ecou de răspuns la marşurile de duminică, la vizita lui Karasin, dar şi o taxă de loialitate faţă de cele două partide importante PSRM şi PCRM, de care PD va avea nevoie în anul politic 2016.”
Pe timpul coaliţiei anterioare minoritare compuse din democraţi şi liberal-democraţi, comuniştii, cei care sprijiniseră instalarea guvernului acelei coaliţii, încercaseră să treacă prin Parlament o lege separată pentru întărirea statutului de neutralitate, dar atunci nu au avut voturi suficiente din cauza ripostei liberal-democraţilor.
