O fotografie de pe deschideştirea.md arăta zilele trecute un punct de recrutare în Armata Federaţiei Ruse, deschis chiar în mijlocul orașului Tighina din zona de control a conflictului de pe Nistru, aflat sub administraţia separatistă. Comentariile au curs gârlă, iar unul din ele aparţine fostului ambasador moldovean în SUA, Igor Munteanu: „Cazul surprins nu-i primul, şi mă tem, nici ultimul din aceasta serie despre care politicienii de la Chişinău prefera sa tacă. Recrutarea populaţiei din Republica Moldova prin intermediul contingentului militar activ (trupe regulate) al Federaţiei Ruse şi al aşa-ziselor forţe pacificatoare ruseşti (PKO) în Armata Rusă pe baza de contract distruge orice aparenţe mincinoase şi discursuri bolborosite despre misiunea „eroica si pozitiva” a unei armate de ocupaţie în Republica Moldova.
O singura fotografie din deschide.md vorbeste cât toate rapoartele OSCE la un loc despre dezastrul de securitate din Republica Moldova, sub paravanul „conflictului îngheţat” ţinut la foc redus. Pentru ca tabloul sa fie complet, avem şi o Declaratie politica „despre inviolabilitate şi neutralitate permanentă”, adoptata cu 62 voturi. Să trăiască prostia, că are ce face pe la anumite case de stat!!!”, a scris fostul ambasador, director al Institutului Viitorul, pe o reţea de socializare.
„Chişinăul în genunchi: Moscova recrutează soldaţi pentru Armata Rusă din Republica Moldova”, îşi exprimă consternarea şi analistul român Iulian Chifu într-un articol publicat în „Evenimentul Zilei”. La câteva zile de la vizita discretă a viceprim-ministrului Afacerilor Externe rus, Grigori Karasin, la Chişinău, mass-media din Republica Moldova a sărit în aer după ce a putut proba şi confirma recrutarea de cetăţeni ai Republicii Moldova ca militari pentru Armata Rusă. Regiunea era cunoscută ca sursă de recrutări de mercenari şi voluntari pentru alte conflicte, inclusiv cel ucrainean, mai scrie autorul, este însă pentru prima dată când avem direct recrutarea unor civili pe teritoriul Republicii Moldova de către Armata Rusă.
Interesant i se pare analistului şi faptul că subiectul nu a fost ridicat în discuţiile cu viceministrul de Externe rus, Grigori Karasin, şi nici ambasadorul Federaţiei Ruse de la Chişinău nu a fost chemat la MAE al Republicii Moldova pentru a i se înmâna o notă de protest în acest sens.
În schimb, în Parlamentul Republicii Moldova, la cererea unei alianţe de stânga formate între Partidul Democrat şi PSRM respectiv PCRM, s-a adoptat o Declaraţie privind suveranitatea, independenţa şi neutralitatea Republicii Moldova în care se anunţă o legislaţie secundară pentru a sancţiona pe toţi cei ce contestă aceste elemente constituţionale, observă autorul. Declaraţia i se pare totuşi fără valoare juridică an alistului, dar cu simbolistică politică profundă în tentativa de a condamna orice cetăţean care ar dori relaţii mai apropiate sau integrarea în NATO sau care ar discuta perspectiva unirii cu România, după manifestaţiile din 27 martie. Nimeni însă nu pune problema unei declaraţii a Parlamentului care să ceară retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, să condamne şi să sancţioneze separatismul şi nu păzeşte atributele suverane efective ale Republicii Moldova asupra întregului său teritoriu, mai observă autorul.
25 de ani de impozitări draconice, sună titlul corespondenţei semnate de Vitalie Călugăreanu în „dw.com”. Autorităţile trimit cetăţenilor nota de plată pentru „jaful secolului”, constată autorul. Începând cu 1 aprilie, moldovenii vor cotiza pentru recuperarea miliardului de dolari furat din sistemul bancar al ţării la sfârşitul anului 2014. După ce jurnaliştii au aflat despre existenţa memorandumului, Ministerul Finanţelor a difuzat „o precizare” în care susţine că aşa au convenit cele două instituţii „executarea de către Ministerul Finanţelor a garanţiilor emise în baza hotărârilor de Guvern nr. 938 din 13.11.2014 (guvernul Leancă) şi nr. 124 din 30.03.2015 (guvernul Gaburici).
În continuare, Ministerul Finanţelor susţine că şi-a propus drept scop „minimizarea impactului acestor instrumente asupra bugetului de stat şi intenţionează să emită valori mobiliare de stat (VMS) cu termene de până la 25 ani, la o rată efectivă a dobânzii de 5%”. „Prin documentul semnat, Ministerul Finanţelor nu şi-a asumat angajamente noi, acesta doar precizează mecanismele de implementare a angajamentelor asumate de guvernele anterioare”, se arată în precizarea Ministerului Finanţelor. Expertul în economie, Gheorghe Costandachi, citat în articol, susţine că partea cea mai proastă este că „cetățenii nu conștientizează că pe deasupra achitării miliardului, din buzunarele proprii, vor trebui să mai scoată încă 7,13 miliarde lei pentru plata ratei dobânzii la miliardul furat.”
