Cine și ce angajamente financiare îşi asumă pentru recuperarea miliardului de dolari furat din sistemul bancar moldovenesc la sfârșitul anului 2014.
Explicaţiile de expert ale economistului Institutului Economiei de Piață, Viorel Gârbu, vă aşteaptă în interviul matinal al emisiunii noastre, în condiţiile în care Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor au semnat nu demult, din nou în secret, un memorandum în această privinţă.
Europa Liberă: Dle Gârbu, potrivit unui memorandum de înțelegere între Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor, de la 1 aprilie 2016 vor fi emise valori mobiliare de stat, se presupune că aceste hârtii de valoare ar trebui să fie procurate de bănci și astfel să se ramburseze aproape 14 miliarde de lei care au fost oferite sub garanția Guvernului celor trei bănci prin care s-au scurs banii din sistemul bancar în anul 2014. O perioada de rambursare de 25 de ani, dobânda de 5% - cam astea sunt datele problemei. Dvs. ce credeți despre această metodă de recuperare care este pe punctul de a fi pusă în aplicare de autorități?
Viorel Gârbu: „Situația în Republica Moldova este foarte dificilă, iar Ministerul Finanțelor nu are prea multe oportunităţi pentru a depăși problemele cu care noi ne confruntăm în prezent urmare a furtului miliardului și urmare a acelei soluții care a fost pusă în aplicare în vederea acoperirii golului creat în sectorul bancar din Republica Moldova. Guvernul încearcă aşa dar să emită valori mobiliare.
Cred că această soluție, care este lansată de Ministerul Finanțelor acum, este gândită mai mult din perspectiva minimizării cheltuielilor bugetului public decât din perspectiva găsirii unei soluții care să-i coste mai puţin pe cetăţeni. Este de fapt o soluție care ne costă și ne creează probleme cel puțin în perioada următoare. Soluția care este lansată de Ministerul Finanțelor presupune emisiunea unor valori mobiliare. Acest lucru înseamnă că pe perioada de 25 de ani Guvernul Republicii Moldova va achita o dobândă. Dobânda respectiva este de 5%.
Dacă e să facem un calcul, atestăm faptul că în perioada respectivă Moldova va achita anual aproximativ 700 de milioane de lei sub formă de dobândă, iar ulterior, la expirarea acestei perioade, Ministerul Finanțelor va trebui să aloce în bugetul de stat o sumă echivalentă cu mărimea mijloacelor financiare atrase prin emisiunea valorilor mobiliare, această sumă este de 14 miliarde de lei. Și dacă facem un calcul final atestăm faptul că pe noi această operațiune ne va costa peste 30 de miliarde de lei - e o sumă importantă. De aceea cred că soluția lansată de Ministerul Finanțelor are ca scop în primul rând minimizarea presiunii asupra bugetelor anuale.”
Europa Liberă: Dar are altele la îndemână?
Viorel Gârbu: „Vă dați seama că Ministerul Finanțelor este legat foarte mult de acele prevederi legale pe care noi le avem. Vreau să menționez faptul că legislația în Republica Moldova este, poate, uneori confuză sau vicios interpretată. Dacă e să citim cu atenție legea privind Banca Națională, atestăm faptul că în mai multe rânduri legea spune în mod explicit faptul că Banca Națională nu are dreptul să crediteze Guvernul. Totuși prin acea hotărâre de Guvern care a fost aprobată în anul 2014, prin care s-au alocat mijloace financiare în vederea depășirii problemelor din sectorul bancar - Banca Națională de facto a creditat Guvernul. E poate un mod de coliziune juridică pe care o atestăm deseori în legislația din Republica Moldova.
Cred că la o expertiză judiciară mai atentă toate aceste acțiuni care sunt implementate de autorități ar putea fi puse la îndoială și poate eventual ar putea fi anulate. Situația este una foarte dificilă, dar trebuie să înțelegem faptul că, de facto, acum, prin această modalitate, se reglementează datoria unei autorități publice față de altă autoritate publica. Atât Ministerul Finanțelor, cât și Banca Națională - ambele sunt autorități publice și prin emisiunea acelor hotărâri de Guvern, de fapt, nu s-a făcut nimic altceva decât s-a creat o datorie a Guvernului față de Banca Națională. Poate eventual autoritățile ar putea să găsească o modalitate legislativă prin care această datorie să fie ștearsă. Ne dăm seama că situația este foarte dificilă, dar totuși ar trebui să găsim și alte soluții care să ne ajute la depășirea acestor situații.”
Europa Liberă: Un titlu de articol de pe Deutsche Welle, de exemplu, sună în felul următor: „Autorităţile trimit cetăţenilor nota de plată pentru „jaful secolului”. Începând cu 1 aprilie, moldovenii vor cotiza pentru recuperarea miliardului de dolari furat din bănci.” Sunteți de acord cu ideea transmisă de acest titlu? Cetățenii vor plăti până la urmă?
Viorel Gârbu: „Da, sigur sunt de acord. Așa este mereu. Administrația, fie eficientă, fie ineficientă, este adusă în oficiu de către cetățean și în final cetățeanul își asumă responsabilitatea de calitatea actului de guvernare.”
Europa Liberă: Dar cum în acest caz anume nota de plată va ajunge până la cetățean?
Viorel Gârbu: „Prin faptul că Ministerul Finanțelor va include în bugetul de stat o anumită sumă de bani. Această sumă de bani este una semnificativă, această sumă de bani se ridică la 700 milioane de lei şi aceste mijloace financiare vor fi folosite pentru plata dobânzii la creditele care au fost atrase de la Banca Națională, credite care urmează să fie transformate în valori mobiliare de stat. Și această sumă nu va mai merge la finanțarea grădinițelor, nu va merge la finanțarea reconstrucției rețelei rutiere din Republica Moldova, nu va merge la finanțarea sectorului educațional, ba din contra vor fi scoase fonduri din aceste sectoare şi utilizate pentru plata dobânzii.
Sau, eventual, Guvernul va veni cu noi taxe și impozite, va mări cuantumul taxelor existente sau va introduce taxe noi. De altfel, noi deja asistăm la această realitate în politica bugetar fiscală pe 2016, în care Guvernul vine deja cu anumite taxe noi, de exemplu acele aşa-numite „taxe pe lux”. Dar în cazul în care aceste taxe nu sunt foarte bine gândite, ele o să fie plătite de un număr destul de mare de cetățeni ai Republicii Moldova. În final aceasta e metoda: Guvernul, prin bugetul de stat, va achita dobânda pentru mijloacele atrase, iar mijloacele propriu-zise vor fi folosite pentru dobândă, și nu pentru alte destinații care sunt în interesul cetățeanului.”
Europa Liberă: Să vorbim un pic despre cât de realizabil este totuşi acest mecanism. Ca să fie pus în aplicare, băncile comerciale ar trebui să vrea să cumpere aceste hârtii de valoare. Ce le-ar putea determina s-o facă, în condițiile în care dobânda obişnuită pentru operaţiuni cu hârtii de valoare e în acest moment de 26 la sută, dacă nu greșesc?
Viorel Gârbu: „Este adevărat acest lucru. Băncile într-adevăr trebuie să-și spună dorința în vederea procurării acestor valori mobiliare. Așa cum am aflat din presă, a fost și o ședință neoficială dintre reprezentații Guvernului, Banca Națională și băncile comerciale la care s-a discutat această modalitate. Şi băncile, așa cum reiese din presă, și-au exprimat nemulțumirea. Depinde și de alte facilități pe care urmează Guvernul să le pună aplicare.
E greu de înțeles momentan logica autorităților și care ar fi interesul băncilor comerciale să cumpere aceste hârtii de valori mobiliare. Poate într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, Republica Moldova va fi în situația mai mult sau mai puțin similară pe care o atestăm în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este principalul partener al nostru comercial, iar în Uniunea Europeană noi atestăm o situație deflaționistă, deci un ritm foarte lent de creștere a prețurilor, iar uneori chiar prețurile scad. În condițiile în care acest mediu se va transpune și în Republica Moldova, băncile comerciale ar putea să fie interesate să dețină aceste valori mobiliare, dar doar în această situație. Doar în situația în care rata inflației va fi aproape de zero. Atunci această operațiune va fi una convenabilă pentru băncile comerciale.
Totuşi, perioada pentru care sunt propuse să fie emise aceste valori mobiliare de 20-25 de ani, care este o perioadă foarte lungă. Moldova, de fapt, este un stat independent de o perioadă similară, perioada 25 de ani. E puțin probabil ca băncile comerciale să fie interesate să dețină valori mobiliare pe o perioadă atât de lungă.”
Europa Liberă: Pot fi instituțiile bancare obligate?
Viorel Gârbu: „Nu, prin lege băncile comerciale nu pot fi obligate. Ministerul Finanțelor poate veni cu anumite cointeresări neoficiale, cu anumite politici ca să compenseze pierderile care urmează să fie suportate de băncile comerciale. Dar acest gen de propuneri încă nu au fost elaborate. Poate ele au fost anunțate în discuțiile neformale, dar oficial Ministerul Finanțelor nu a lansat nici o propunere în acest sens.”
Europa Liberă: Și dacă nu se găsesc prea mulți doritori în rândul băncilor comerciale, ce se poate întâmpla?
Viorel Gârbu: „Ministerul Finanțelor ar trebui să mărească ofertele, deci să mărească rata dobânzii.”
Europa Liberă: Asta din nou înseamnă mai mulți bani pe umerii cetățenilor ulterior?
Viorel Gârbu: „Da, desigur. Aceasta înseamnă că pe noi ne va costa mai scump emisiunea acestor valori mobiliare, rata dobânzii care va fi inclusă în bugetul de stat va fi una din ce în ce mai mare. Aceasta e soluția. Poate o altă soluție pe care ar putea să o identifice Guvernul ar fi să prevadă în bugetul de stat o anumită sumă, nu doar a dobânzii, dar și a restituirii acestor valori mobiliare care vor fi emise, deci răscumpărarea în timp.
Guvernul ar putea să vină cu o modalitate în emisiunea valorilor mobiliare pe o perioadă mai scurtă de timp, nu 20-25 de ani, dar poate 5-10 ani. Perioadă de 5-10 ani este cea mai realistă în cazul Republicii Moldova. Dar, repet, acest lucru ne va costa mult mai mult. Deci, momentan această modalitate care a fost lansată de Ministerul Finanțelor prevede reducerea la maxim a presiunii asupra bugetului de stat. Nu este un secret că bugetul de stat în anul curent se află într-o situație extrem de dificilă. Noi nu am reușit să restabilim relațiile cu donatorii, impozitele și taxele se colectează din ce în ce mai anevoios, iar cheltuielile sunt din ce în ce mai mari. În aceste condiții Ministerul Finanțelor se gândește ca suma care să revină acoperirii problemei din sectorului bancar să fie una cât se poate mai mică, dar vedem că acest lucru nu este tocmai realizabil.”
Europa Liberă: Putem spune că acest memorandum este o recunoaștere a faptului că banii nu vor mai fi recuperați de la cei care i-au scos din bănci?
Viorel Gârbu: „Nu, aceste două aspecte nu sunt legate între ele. Memorandumul vine să clarifice hotărârea de Guvern anterioară, acea soluție care a fost pusă în aplicare de Guvern în vederea depășirii problemelor în sectorul bancar. Pentru că problemă trebuia să fie rezolvată rapid, așa și s-a produs în Republica Moldova, banii au fost alocați într-o perioadă foarte scurtă de timp - e un pas următor în această modalitate de soluționare a problemelor din sectorul bancar. Pe când recuperarea mijloacelor financiare care au fost scoase licit din Republica Moldova este un proces separat și care va dura o perioadă mult mai lungă de timp și care eventual dacă se termină cu succes, se finalizează prin recuperarea părții majoritare acelor credite neperformante care au fost acordate, atunci și situația, din perspectiva valorilor mobiliare emise, de cealaltă parte va putea fi soluționată mai rapid. Totuși sunt două procese separate. Faptul că emitem valori mobiliare nu înseamnă că recunoaștem că aceste mijloace financiare nu vor fi recuperate niciodată.”
Europa Liberă: Totuși, ce părere aveţi despre felul cum are loc recuperarea acelor mijloace de la făptaţi? Am văzut într-o știre dăunezi sume mizere care s-a reușit să se recupereze până la această oră.
Viorel Gârbu: „M-am expus în repetate rânduri că autoritățile de facto, prin comportamentul pe care îl atestăm noi, ne dau de înțeles că nu sunt interesate de recuperarea acestor mijloace financiare. Sunt foarte multe semne de întrebare în chestiunea legată de furtul din sistemul bancar. E mai mult o chestiune care e folosită pe plan politic în vederea reglărilor conturilor și luptelor între partidele politice, dar nicidecum nu este o acțiune în interesul cetățeanului.
Noi asistăm la faptul că persoanele care sunt suspectate de implicare în acest caz rămân până în prezent în funcții, nu sunt trase la răspundere. Noi am avut un raport prezentat de compania
În opinia mea, tot ce fac autoritățile este să tragă de timp, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să uite, pe fundalul unor probleme apărute, despre furtul acestui miliard...
„Kroll” în care a fost deschisă schemă și raport care ar putea fi folosit pentru avansarea în plan procesual, în plan legal de către procurori a soluționării cazului dat, dar acest raport este pus pe raft să se acopere cu praf. Deci, autoritățile nicidecum nu reacționează.
În opinia mea, tot ce fac autoritățile este să tragă de timp, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să uite, pe fundalul unor probleme apărute, să uite despre furtul acestui miliard și să se împace cu ideea că banii nu vor fi recuperați niciodată. Problemele financiare sunt foarte dificile.
Tranzacțiile financiare pot fi operate într-o perioadă scurtă de timp, astfel încât va fi foarte greu de recuperat aceste mijloace financiare. Deși compania „Kroll” a identificat traseul mijloacelor financiare care au fost furate din Republica Moldova, acest lucru e simplu să îl descrii pe hârtie, dar e foarte greu să pui în aplicare în plan juridic un mecanism de recuperare. Trebuie să vii cu acțiuni juridice foarte bine întemeiate, cu avocați foarte bine pregătiți care să cunoască legislația, fiindcă sunt foarte multe jurisdicții în care autoritățile Republicii Moldova vor trebui să acționeze în vederea recuperării acestor mijloace financiare. Acest lucru înseamnă că noi trebuie să acționăm de o manieră foarte rapidă și foarte ordonată.
Deja a trecut o perioadă foarte lungă de timp, iar autoritățile nu au făcut decât să recupereze din acele puține active pe care le dețineau băncile comerciale pe teritoriul Republicii Moldova. Noi nu știm nimic despre acele mijloace financiare care au fost furate din Republica Moldova care au părăsit Moldova, care au fost transmise peste hotare și care momentan încă nicidecum nu pot fi recuperate și autoritățile nici măcar nu-și pun această problemă.”
