Majoritatea parlamentară a decis că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 30 octombrie, spunând că alegerea șefului statului prin vot popular nu poate fi organizată în grabă. Socialiștii și liberal-democrații din opoziție au spus de multe ori până acum că alegerea șefului statului prin vot popular dispusă la începutul lunii de Curtea Constituțională trebuie să aibă loc mult mai devreme. Dar argumentele lor repetate și astăzi au fost respinse.
Atunci când a decis revenirea la alegerea directă a şefului statului, Curtea Constituţională a statuat totodată repunerea în circuit şi a procedurilor după care acesta se alegea până în 2000. Se pare însă că s-a grăbit. Ca să fi respectat întocmai acele proceduri, parlamentul ar fi urmat cu mult timp înainte de decizia CC să fi fixat data alegerilor, îngrijindu-se totodată că pretendenţii vor avea la dispoziţie trei luni de campanie. Reglementările mai precise se conţin în ediţia de până la 2000 a codului electoral. Anume la ele se referea democratul Sergiu Sârbu atunci când pe 4 martie, într-o primă reacţie la decizia CC, spunea că până în data de 23 mai preşedintele ar trebui să fie deja ales. Ulterior, Sârbu s-a declarat victima unei confuzii provocate de o decizie ce l-ar fi luat prin surprindere. La fel a făcut-o astăzi în parlament, prezentând alegerea majorităţii de a organiza scrutinul peste tocmai şapte luni şi răspunzând totodată unor bănuieli ale opoziţiei de influențare a deciziei Curţii, probate de faptul că puterea nu dăduse vreun semn de pregătire de scrutin, deşi ar fi trebuit s-o fi făcut, chiar în condiţiile vechi, încă înainte de 4 martie când a venit decizia Curţii de revenire la alegerile directe ale preşedintelui.
Sergiu Sârbu: „Decizia a căzut ca un fulger peste capetele noastre. Noi am fost şocaţi, anume de aceea suntem nevoiţi acum să ajustăm această legislaţie.”
Deputata PCRM, Ina Şupac: „Dvs. aşa şi nu mi-aţi răspuns de ce s-a aşteptat tocmai o lună şi nu m-aţi convins că nu aţi ştiut de această decizie.”
Argumentul prin care puterea îşi apără decizia e că procedurile vechi oricum au fost deja încălcate și, prin urmare, ar fi judicios să se respecte măcar recomandările Consiliului Europei în materie electorală, care nu agreează alegeri organizate în pripă. Din nou, Sergiu Sârbu:
„Din cauza situaţiei excepţionale intervenite la 4 martie, alineatul unu al art. 98 al Codului electoral revigorat nu mai poate fi respectat, pentru că termenul de 45 de zile de organizare a alegerilor înainte de încheierea mandatului preşedintelui deja este depăşit. Poate fi aplicat doar alineatul doi, care prevede că data alegerilor se stabileşte cu cel puţin trei luni înainte de primul tur de scrutin.”
După părerea opoziţiei socialiste, comuniste şi liberal-democrate, alegerile ar fi trebuit să se organizeze însă mult mai devreme. Liberal-democraţii, de exemplu, cred că luna iunie ar fi absolut potrivită. Ei suspectează puterea că va folosi termenul îndelungat rezervat organizării scrutinului pentru pregătirea terenului de victoria candidatului său. Deputatul PLDM, Vadim Pistrinciuc:
„Nu vine oare această amânare atât de târzie a alegerilor pentru ca puterea să se pregătească de acest scrutin, inclusiv prin limitarea unor libertăţi şi mă refer la legea despre cenzurarea internetului pe care o veţi aduce în curând în parlament, aşa ca să rămâneţi singuri în acest scrutin?”
„Toată lumea dorește nu numai alegerea președintelui în mod direct, dar și componența Comisiei Electorale Centrale. Noi știm că membrii CEC au mandatul expirat. Dar mai știm că odată ce adoptăm data alegerilor prezidențiale, nu vom mai putea schimba componența membrilor CEC”, a intervenit socialistul Vladimir Țurcanu.
„Domnul Sîrbu, mă conving atâta oară că m-ai bine era dacă rămâneați în PCRM. Ați degradat. Dacă sunteți atât de mândru de proiectul inițiat de ce ieri când ați mers la Ministerul Agriculturii să înregistrați acest proiect, acolo era plin de polițiști”, a spus liberal-democrata, Maria Ciobanu.
În ciuda acestor critici, nu e nici o surpriză că data alegerilor a fost stabilită pentru toamnă, şi nu mai devreme, pentru că anume acest termen a fost numit de mai multe ori până acum de preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, sau speakerul democrat Andrian Candu.
