Azerbaidjanul si separatiştii susţinuţi de Armenia din Nagorno-Karabah au anunţat că au ajuns la o înţelegere de încetare a focului după violenţele din ultimele zile care au dus la moartea a cel puţin 40 de oameni.
Potrivit unui lider al forţelor separatiste, Senor Hasratian, cu care a vorbit serviciul armean al postului nostru de radio, înţelegerea intră în vigoare astăzi la ora 12. Ministerul azer al apărării a confirmat că operaţiunile militare au încetat pe linia de contact.
Anunţul a venit în timp ce reprezentații grupului de mediatori – Franţa, Rusia și Statele Unite – urmează să se întâlnească în această seară la Viena pentru convorbiri legate de evoluţia situaţiei.
Ministrul francez de externe Jean-Marc Ayrault spusese anterior că Washingtonul, Parisul si Moscova îşi vor trimite emisarii în Armenia. Azerbaidjan și Nagorno-Karabah pentru a rezolva criza.
Evoluţiile din ultimele zile au îngrijorat întreaga regiune și apeluri la încetarea violenţelor au venit din partea Statelor Unite și Rusiei. Astăzi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că Ankara îi susţine pe „fraţii” azeri şi că „persecuţiile nu pot continua la infinit, iar Karabahul trebuie să se întoarcă într-o zi la proprietarul lui iniţial, adică Azerbaidjanului”.
Comunitatea internaţională s-a întrebat de ce oare acest conflict îngheţat de peste 20 de ani a devenit acum „fierbinte”. Experţi occidentali, care analizează evoluţiile regionale şi internaţionale sunt de părere că Rusia – care sprijină Armenia – țara ce face parte din Uniunea Euroasiatică dominata de Rusia – ar fi de fapt cea care ar fi încurajat reluarea ostilităților, mai ales în contextul în care relaţiile dintre Moscova si Ankara s-au înrăutăţit. Ankara, cum a spus-o si preşedintele Turciei, susţine punctul de vedere azer.
Thomas de Waal, expert în regiunea Caucazului nu este tocmai de acord cu aceasta viziune:
„Personal, cred că este o greşeală să credem că Moscova este actorul principal. Cred că actorii principali în acest conflict sunt Armenia și Azerbaidjanul. Rusia este într-adevăr un actor important, dar secundar, care nu manipulează totul. Nu Rusia controlează situaţia. Diplomatul cu gradul cel mai înalt implicat în acest conflict este ministrul rus de externe Serghei Lavrov. El ştie conflictul foarte bine, se întâlneşte cu preşedinţii în mod regulat și are un nou plan de pace, după cum ni s-a spus, un plan pe care el îl susţine si care pare să implice și trupe de menţinere a păcii. Armata rusă se află în Armenia și în Daghestan, dar nu în Azerbaidjan. De aceea ministerul rus al apărării nu poate face prea multe. Rusii pot avea o anume influenta asupra Armeniei, dar nu și asupra Azerbaidjanului. Mă refer la convorbiri telefonice pe care le poate avea Lavrov si poate si Putin cu ambele părţi.”
Thomas de Waal a declarat postului nostru de radio și că Baku este în căutarea unei soluţii politice, pentru că partea azera nu este mulţumită cu faptul că teritoriile sale sunt ocupate. În opinia expertului, pentru a se ajunge la un acord politic este nevoie de colaborarea dintre Moscova si Washington. Pe de alta parte, considera Thomas de Waal, în acest moment este mult mai greu ca Moscova și Washingtonul să se înţeleagă despre ce fel de forte de menţinere a păcii ar fi necesare pentru Nagorno-Karabah, decât era acum câţiva ani.
Pe de alta parte, alţi experţi susţin că tocmai acest lucru l-a dorit Moscova – la fel ca și in cazul Siriei: ca occidentul să îi ceară ajutorul şi astfel să îşi arate însemnătatea în politica lumii.
