Jan Thompson este ambasadoarea Marii Britanii în Cehia din anul 2013. Are o experiență vastă în negocieri internaționale, în gestionarea crizelor și a conflictelor de securitate și apărare. Ambasadoarea o reprezintă pe Majestatea Sa Regina Angliei și guvernul Marii Britanii în Cehia. Într-un interviu pentru Europa Liberă aceasta a vorbit despre referendumul din iunie cu privire la ieșirea Marii Britanii din UE, dar și despre ce viitor ar putea avea Moldova după 25 de ani de independență.
Europa Liberă: De ce atât de mulți britanici au ajuns să fie dezamăgiți de apartenența țării lor la UE?
Jan Thompson: „Consider că trebuie să așteptăm data de 23 iunie a acestui an, pentru a vedea ce cred britanicii de fapt despre calitatea de membru al UE. Realitatea este că noi nu cunoaștem încă. Marea Britanie nu este o țară care are tradiția de a organiza referendumuri pe întreg teritoriul țării. Am avut doar câteva plebiscite în istoria noastră, iar cel din iunie va fi al treilea. Primul referendum a fost în urmă cu 41 de ani cu privire la apartenența statului la Uniunea Europeană. Vorbesc de ultima dată când poporul britanic a fost întrebat ce crede despre rămânerea în UE sau părăsirea acestei comunități. La acel moment, a fost un vot evident pentru a rămâne, circa 67% au votat pro și 33% contra. Deci vom vedea unde ne aflăm acum. Premierul David Cameron a considerat că e corect de a da dreptul cetăţenilor să aibă un cuvânt de spus prin acest referendum, pentru că Uniunea Europeană, în mod evident, s-a schimbat foarte mult în ultimele patru decenii. Poziția guvernanților este că Marea Britanie ar fi mai puternică, mai prosperă din punct de vedere economic și mai sigură în interiorul Uniunii Europene reformate. Prin urmare, primul ministru optează pentru ca țara să nu părăsească UE. Cu toate acestea, părerea poporului britanic o vom afla pe 23 iunie.”
Europa Liberă: Care credeți că ar fi principalele condiții pentru ca țara dvs. să rămână membru UE?
David Cameron a declarat că se dorește implementarea unor reforme în cadrul UE, pentru că organizația s-a schimbat în ultimii ani...
Jan Thompson: „David Cameron a declarat că se dorește implementarea unor reforme în cadrul Uniunii Europene, pentru că așa cum am mai spus organizația s-a schimbat în ultimii ani. Șeful guvernului de la Londra în ultimul an și jumătate, a încercat să negocieze aceste reforme și a ajuns la un numitor comun la reuniunea Consiliului European din luna februarie a acestui an. Au fost sugerate reforme ce țin de suveranitate, în ceea ce privește oferirea unei puteri mai mari statelor membre, unele reforme privind guvernanța economică cu scopul de a proteja interesele țărilor ce nu fac parte din Zona Euro. De asemenea, s-au discutat reforme asupra concurenței pentru a face UE să funcționeze într-un mod mai competitiv, reglementarea inteligentă pentru a ușura activitatea întreprinderilor și o aprofundare a pieței unice în special a celei digitale, a serviciilor și celei energetice. La toate acestea s-au adăugat mai multe acorduri de liber schimb ambițioase cu alte părți ale lumii. Nu s-a evitat nici discutarea unor modificări ale sistemelor de protecție socială și prevenirea abuzurilor în interiorul lor. David Cameron a considerat că acestea ar fi condițiile care i-ar permite să militeze pentru rămânerea Marii Britanii în UE.”
Radio Europa Liberă: Mulți studenți europeni învață la moment în țara dvs. Ce se va întâmpla cu ei în cazul în care Marea Britanie părăsește UE știindu-se că procesul de obținere a vizelor este foarte complicat?
Jan Thompson: „Noi nu știm exact care ar fi circumstanțele, în cazul în care Marea Britanie va părăsi UE, încă nici o țară nu a abandonat până în prezent Comunitatea Europeană, astfel că nu putem cunoaște exact ce aranjamente ar putea fi coordonate cu diferite state membre, cu diferiți parteneri. Din moment ce nu s-a mai întâmplat înainte, aceasta ar putea fi doar o întrebare ipotetică.”
Europa Liberă: Care credeți că ar putea fi urmările ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană pentru restul țărilor membre?
Jan Thompson: „Asta trebuie s-o zică membrii Uniunii Europene. Știu când am vorbit cu colegii din guvernul ceh, mesajul puternic pe care l-am auzit este că ei cred că UE ar fi mai slabă fără Marea Britanie. Asta am auzit la Praga, iar acest apel este, cu siguranță, și al multor alte țări membre. Cred că alții ar trebui să spună care ar fi urmările pentru UE dacă Marea Britanie decide să iasă.”
Europa Liberă: Ce vor face alte state membre UE dacă vor asista la plecarea Marii Britanii?
Nu s-a mai întâmplat ca o țară să părăsească UE. Așa că este greu de spus...
Jan Thompson: „Nu s-a mai întâmplat ca o țară să părăsească UE. Așa că este greu de spus. Există proceduri speciale care sunt prevăzute în Tratatul Uniunii Europene, care reglementează procesul în cazul în care o țară decide să iasă din Comunitate. Desigur, niciodată nu a fost testat până acum. În cazul în care s-ar întâmpla și, evident, depinde de rezultatul referendumului nostru, atunci există o procedură stabilită, care ar dura doi ani, mai mult sau mai puțin, pentru a încheia noi acorduri. În acest caz este decizia altor țări cum să reacționeze la referendumul britanic, dar acest lucru este, de asemenea, ipotetic.”
Europa Liberă: Mai mulți analiști politici, precum și politicieni din Occident vorbesc despre Rusia ca despre un actor imprevizibil pe scena mondială după anexarea Crimeii. Ce instrumente poate utiliza Vestul pentru a aduce liderii de la Kremlin înapoi la un comportament previzibil?
Jan Thompson: „Evident, anexarea Crimeii de către Rusia a rupt o serie de angajamente internaționale și un număr de țări din întreaga lume, inclusiv Marea Britanie, a condamnat această acțiune. Noi lucrăm foarte strâns cu partenerii noștri în special la nivelul Uniunii Europene pentru a pune presiuni asupra Moscovei și încercăm să schimbăm comportamentul rusesc. De exemplu, avem un regim de sancțiuni, împreună cu UE împotriva administrației de la Kremlin. Împreună încercăm să încurajam Rusia să-și schimbe abordarea. De asemenea, este important să ne putem revigora apărarea noastră printr-o prezență sporită a trupelor NATO, ceea ce poate avea un efect de descurajare pentru liderii de la Moscova. Aceasta înseamnă că, în condițiile actuale, vom oferi un sprijin practic și politic țărilor care se confruntă cu aceste destabilizări ca urmare a comportamentului rus (în special, mă gândesc la situația din Ucraina).”
Europa Liberă: Și-a schimbat Rusia politica externă după aplicarea sancțiunilor din partea UE?
Jan Thompson: „Acest lucru ar trebui să fie judecat în timp, dar acum aceste sancțiuni rămân în vigoare și vom continua să menținem presiunea.”
Europa Liberă: Este Rusia o putere regională sau mondială?
Cel mai important este să ne asigurăm că Rusia își respectă obligațiile...
Jan Thompson: „Rusia are aspirații în mai multe domenii. Pentru noi cel mai important lucru este să ne asigurăm că această țară își respectă obligațiile și angajamentele internaționale și de aceea păstrăm toată presiunea pentru a ne asigura că Moscova face asta.”
Europa Liberă: Se știe că Marea Britanie este o „țară a compasiunii”. De ce autoritățile de la Londra refuză să accepte „cota” de imigranți ilegali care vin în Europa din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu?
Jan Thompson: „Marea Britanie face destul de multe în acest domeniu. Este unul dintre donatorii principali ca răspuns la criza din Siria. În ceea ce privește asistența umanitară, am oferit peste 1,1 miliarde de lire sterline, care este cea mai mare sumă dată vreodată de țara mea pentru o criză umanitară. Am acordat și alte tipuri de asistență. De asemenea, am luat un număr mare de refugiați din regiune, inclusiv din Siria și din lagărele de migranți din țările vecine. Am anunțat mai demult, că vom accepta 20.000 de refugiați în următorii cinci ani. Au existat discuții despre „sistemul de cote”, iar Marea Britanie nu este o parte a spațiului Schengen și nu se supune cerințelor de azil. Nu a fost într-adevăr o întrebare ca noi să acceptăm „cota”, dar, cu siguranță, facem tot posibilul pentru a lua un număr mare de refugiați din regiune.”
Europa Liberă: Dacă e să vorbim despre Republica Moldova ce credeți despre viitorul acestui stat și ce șanse are aderarea țării la UE în contextul unei influențe rusești masive în teritoriu?
Jan Thompson: „Moldova face parte din Parteneriatul Estic și lucrăm îndeaproape pentru a încerca să sprijinim reformele în aceste țări, pentru a le ajuta să își alinieze sistemele mai îndeaproape de standardele și normele UE. În același timp ne asigurăm că aceste state pot pune în aplicare reforme politice și instituționale care le-ar aduce mai aproape de modul de funcționare european. Suntem parte a acestui proces și credem că aceasta va ajuta, de asemenea, țările din PE, inclusiv Moldova, să devină mai stabile și mai prospere. Marea Britanie are unele fonduri care sunt disponibile și au fost distribuite Moldovei pentru a o ajuta la accelerarea acestui proces. Probabil că au fost făcute anumite progrese, dar mai sunt multe de făcut. În general, credem că Moldova este pe drumul cel bun.”
Europa Liberă: Asta ar însemna că Marea Britanie susține parcursul și aderarea Moldovei la UE?
Obiectivul este acela de a aduce Republica Moldova cât mai aproape posibil de alinierea cu UE și dorim să ne asigurăm că Parteneriatul Estic și cooperarea cu acesta este cât mai strâns posibilă...
Jan Thompson: „Vom vedea modul în care aceste procese și reforme decurg. Însă, cu siguranță, obiectivul este acela de a aduce Republica Moldova cât mai aproape posibil de alinierea cu UE și dorim să ne asigurăm că Parteneriatul Estic și cooperarea cu acesta este cât mai strâns posibilă.”
Europa Liberă: Cât este de importantă libertatea presei într-o țară ce tinde a fi democratică?
Jan Thompson: „Foarte importantă. Este un drept fundamental al omului și cred că se încadrează în obiectivul de a oferi populației o influență mai mare asigurându-ne că oamenii au acces la informații obiective și imparțiale. Este atât de importantă pentru că libertatea presei angajează cetățenii în gestionarea propriilor procese, în exprimarea propriilor opinii. De asemenea, încurajează implicarea cetățenilor în discursurile publice și politice astfel ajutând țara să opereze mai eficient, să lupte împotriva sărăciei, să ofere transparență și să încurajeze o bună guvernare. Cred că este esențială libertatea mass-mediei, ba chiar fundamentală.”
Europa Liberă: Credeți că țările estice sau măcar o parte din ele au o presă liberă?
Jan Thompson: „Aşa sper. Aici, în Cehia, este dificil să comentez în detaliu, dar din ceea ce văd se pune accent mare pe dezbateri cu privire la o mulțime de probleme și este un semn bun. Nu pot comenta dacă totul este perfect în toata mass-media, dar dezbaterile sunt deja un semn al unui progres în acest domeniu.”
Este minunat că noi, Marea Britanie, precum și UE suntem în măsură să sprijinim acest proces al Moldovei și suntem bucuroși să vedem că în linii mari progrese cu siguranță se vor face...
Europa Liberă: Ce ați dori să transmiteți Moldovei cu ocazia aniversării a 25 de ani de independență?
Jan Thompson: „îi doresc Moldovei o societate mai prosperă, o societate democratică și liberă, o libertate a presei mai mare și prosperitate economică. Țara merge înainte și e dreptul oricărei țări să dorească să se realizeze. Este minunat că noi, Marea Britanie, precum și UE suntem în măsură să sprijinim acest proces al Moldovei și suntem bucuroși să vedem că în linii mari progrese cu siguranță se vor face.”
