Plasticul ucide. 122 de milioane de saci și pungi de plastic au contaminat deja 5.000 de km de litoral în Europa. In Oceanul Pacific, s-a format un continent de plastic plutitor cu o suprafață de 3,5 milioane Km2.
Sunt doar unele din cifrele cele mai banale furnizate de Comisia Europeană. Oroarea și periculozitatea sacilor de plastic au intrat in folclorul occidental. Cu toții am văzut acele fotografii de plaje care ar fi fost paradisiace dacă n-ar fi semănat cu niște depozite de gunoi, cu toții am văzut păsări și animăluțe marine moarte cu stomacul blocat de saci de plastic.
În folclorul urban occidental, sacii aceștia, pungile de plastic de folosință unică, sunt în realitate indestructibili. Este adevărat că cele mai optimiste analize vorbesc despre mai multe secole de așteptare înainte ca un sac sau o pungă de plastic abandonată în natură să se degradeze total, dispărând definitiv.
În urmă cu exact un an, în aprilie 2015, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se va impune înjumătățirea folosirii, numărului și cantităților de saci de plastic în UE până în 2019. Parlamentul European a stabilit niște jaloane foarte precise și a cuantificat folosirea sacilor și pungilor de plastic în următorii ani.
Ideea este ca în 2019, în toate statele Uniunii Europene, un cetățean să nu folosească mai mult de 90 de saci și pungi de plastic pe an (față de dublu actualmente, altfel zis un sac de plastic de persoană la fiecare două zile).
Cifra ar scădea cu mai mult de jumătate în 2025, ajungându-se la 40 de saci de persoană pe an.
Țările care folosesc actualmente cei mai mulți saci de plastic sunt Portugalia și țări est-europene precum Ungaria și Polonia.
Alte țări, cu toatele occidentale: Franța, Luxembourg și Finlanda, sunt deja încă de pe acum sub limita propusă pentru 2019. Finlandezii sunt considerați a folosi doar 4 saci de plastic pe an pe cap de locuitor. Practic peste tot se folosesc sacii și pungile de hârtie.
Statele membre sunt lăsate libere să adopte în legislația națională metoda pe care o preferă pentru a reduce folosirea plasticului. Metoda preferată, folosită peste tot, este de a taxa, de a pune un preț pe sacul de plastic. Vrei pungă la magazin - plătești.
Poate așa nu vom mai auzi statistici precum: 94% din toate păsările Mării Nordului au plastic în stomac.
--------------
Reducerea utilizării pungilor de plastic este o preocupare mai veche a ecologiştilor şi autorităţilor din Moldova. Se spune că anual fiecare cetăţean foloseşte în medie 140 de pungi de plastic, ele ajung peste tot la gunoiști, pe stradă, în parcuri, râuri şi lacuri, poluând mediul, spun ecologiştii. Recent, un grup de deputaţi liberali susţinuţi de Ministrul Mediului şi el liberal au propus un proiect de lege care prevede amenzi de până la 4 mii de lei pentru persoanele fizice şi agenţii economici care vor utiliza sau comercializa, în unităţile comerciale cu amănuntul, pungi de plastic de unică folosinţă, cum le numesc autorii. Măsura ar urma să intre în vigoare gradual, începând cu anul viitor în magazinele mari, iar în 2020 şi în cele ambulante sau mobile.
Autorii proiectului spun că vor să reducă astfel numărul pungilor de plastic, care spun ei sunt periculoase pentru mediu şi sănătate. Alternativa propusă de ei agenţilor economici este să înlocuiască pungile de plastic cu alte tipuri de sacoşe fie din plastic biodegradabil, fie din hârtie sau stofă care pot fi reutilizate. Numai că acestea fiind de regulă mult mai scumpe nu se bucură de popularitate.
Proiectul liberalilor a fost criticat de experţii Centrului de analiză și prevenire a corupției, o organizație neguvernamentală care face expertiza legilor în curs de adoptare. Deşi susţin nevoia unei astfel de măsuri, experţii le reproșează, între altele, liberalilor că nu au precizat foarte exact ce fel de pungi ar urma să fie interzise. Expertul Radu Jigău:
„Spre exemplu, legislaţia comunitară face o diferenţă clară între pungi, sunt tipuri de pungi cu o grosime mai mare de 50 de microni care pot fi refolosite care nu sunt interzise în comunitatea europeană. Avem pungi foarte subţiri care sunt utilizate şi ca ambalaje pentru producţia în vrac atunci când utilizarea acestora e necesară din motive de igienă sau când contribuie la prevenirea risipii de alimente. Considerăm că autorii trebuiau să precizeze cu claritate care pungi anume vor fi interzise.”
Un alt reproş al experţilor este că autorii proiectului nu explică clar cum va fi aplicată legea, iar constatarea şi penalizarea eventualilor contravenţii este pusă în sarcina a tocmai două instituţii, poliţia şi Agenţia pentru protecţia consumatorilor, ceea ce poate admite momente de corupţie, spune expertul Radu Jigău.
„Acest proiect de lege este dorit de a fi implementat dar el trebuie revăzut. Trebuie stabilite cu claritate condiţiile de implementare a legii în cauză, de a fi eliminate acele elemente care pot admite acte de corupţie în ce priveşte sancţiuni la codul contravenţional şi clarificate momentele ce ţin de utilizarea pe viitor a acestor pungi de plastic.”
Până nu demult, pungile de plastic erau distribuite gratuit în marea majoritate a magazinelor. Unele rețele au început de curând să introducă o taxă, mai curând simbolică, anunțând că cererea s-a redus cu până la 40 la sută. Numai că oamenii nu au fost încurajați să folosească sacoșe mai ecologice cum ar veni, ci le refolosesc până la refuz pe cele de plastic.
