În această dimineaţă o discuție despre securitate în Europa Centrală, urmare a unei mari conferinţe care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Bratislava pe acest subiect, cu participarea atât a statelor membre NATO, cât şi a țărilor partenere precum e Republica Moldova. La Bratislava s-a aflat şi ministrul afacerilor externe de la Chişinău, Andrei Galbur, dar
şi fostul premier şi şef al diplomaţiei moldoveneşti, Iurie Leancă, preşedinte al PPEM, pe care l-am rugat să ne împărtăşească câteva gânduri despre ce se discută la nivel european despre securitatea de pe continent.
Europa Liberă: Întâi de toate o clarificare vreau să vă cer: v-aţi regăsit printre invitaţii conferinţei de la Bratislava, GLOBSEC 2016 - ca și ministrul afacerilor externe de la Chișinău, Andrei Galbur - alături de o mulţime de state din NATO sau care aspiră cel puţin să intre acolo. Republica Moldova de ce a fost totuşi invitată, dacă nu are această aspiraţie?
Iurie Leancă: „În primul rând este a 11-a reuniune a GLOBSEC, deci e o conferință cu tradiții deja și considerată pe bună dreptate drept cea mai importantă și semnificativă întrunire de acest gen pe probleme de securitate în Europa Centrală. Republica Moldova dintotdeauna a fost printre subiectele dezbătute la această conferință în contextul situației din zona de vecinătate a Uniunii Europene și a NATO. Doar că având șansa să particip anterior la astfel de reuniune la Bratislava, dar și la München, și la alte conferințe, de data aceasta bineînțeles că discuțiile pe Moldova, dar și discuțiile per ansamblu pe ceea ce se întâmplă în regiune și pe continent, au purtat din păcate un alt caracter, o altă tonalitate și, bineînțeles că și concluziile au fost diferite.”
Europa Liberă: Să înțelegem că celelalte probleme imense care există acuma la nivel de securitate au eclipsat subiectul moldovenesc legat de regiunea transnistreană?
Iurie Leancă: „Trebuie să înțelegem că situația din Republica Moldova preocupă decidenții din capitalele care în mod tradițional au avut un interes pentru situația din regiune, dar situația per ansamblu în Europa și în lume este una extrem de alarmantă. Comparând cu discuțiile de anul trecut, mai mulți vorbitori (și printre vorbitori au fost nu doar experți, au fost miniștri din țările Uniunii Europene, atât din țări mai mari cum ar fi ministrul apărării Germaniei, miniștri de externe dintr-un șir de țări din Europa Centrală, președinți din țări ca Cehia, Croația, Slovacia ș.a.m.d.), deci atunci când am comparat cu ce a fost acum un an din păcate toți au confirmat că situația se înrăutățește. Noi nu ne putem aștepta că toată lumea să se preocupe doar de situația din Republica Moldova.
Analiza făcută de toți arată că tendințele sunt foarte periculoase, începând bineînțeles cu acest flux de refugiați, de migrați, valul de atacuri teroriste, situația care nu s-a îmbunătățit în Ucraina, confruntarea e în creștere și retorica tot mai agresivă dintre Rusia și NATO, situația din Africa de Nord, deci vă dați seama că aceste fenomene, aceste tendințe eclipsează, de fapt, situația din Republica Moldova.
Din păcate decidenții din Republica Moldova am sentimentul că uneori nu înțeleg că fiecare zi de lipsă de reforme, de tentativa de a readuce încrederea care a existat odată din partea partenerilor occidentali, doar ne complică situația. Fiindcă lumea se va preocupa în mod special de ceea ce afectează în primul rând situația țărilor, situația cetățenilor lor ș.a.m.d. Fundalul din păcate e unul foarte și foarte alarmant și periculos.”
Europa Liberă: Spre ce merg lucrurile totuși acum în politicile de securitate gândite la nivel NATO și nu numai? Ce soluții de securitate au țările NATO pentru această parte a lumii?
Iurie Leancă: „Țările din NATO și din Uniunea Europeană nu pot avea soluții doar pentru o anumită regiune. Toată lumea pornește de la faptul că, deși aceste atacuri au menirea să lovească foarte țintit un stat sau alt stat, de fapt, noile provocări mai puțin convenționale, fie că e vorba de războaiele lansate de teroriști, fie că e vorba de războaie propagandistice despre care s-au discutat în detaliu, afectează în primul rând continentul per ansamblu, organizațiile per ansamblu, fie că e vorba de NATO sau Uniunea Europeană. Și toți au vorbit despre faptul că doar printr-un răspuns coordonat, un răspuns colectiv, un răspuns global există șansa de a se reveni cumva la normalitate, de a găsi soluții pentru aceste probleme noi, neașteptate, dar care prezintă aceste pericole absolut deosebite.
Astfel încât soluțiile sunt, după cum vă spuneam, prin răspunsuri mai puternice, mai coordonate, ceea ce înseamnă un UE afectat la moment de multiple probleme, inclusiv de referendumul care urmează să aibă loc în Marea Britanie. Toți cei care au vorbit acolo se refereau doar la o singură chestie - e nevoie de un NATO mai puternic, e nevoie de un UE mai puternică, e nevoie de o solidaritate mai puternică. Și atunci atacurile care sunt țintite pe fiecare țară în parte cu anumite nuanțe nu vor permite să slăbească cumva securitate din regiune, nu vor permite ca situația să degenereze cu totul.”
Europa Liberă: Și în Republica Moldova, dle Leancă, de ce schimbare la nivel de securitate credeți că ar fi nevoie în acest moment?
Iurie Leancă: „La nivel de securitate nu cred că pot veni acum soluții de ordin de întărire doar a capacităților militare sau de regândire imediată a aranjamentelor de securitate pe termen imediat și pe termen mediu. Nici nu văd astfel de soluții.
De fapt, cele mai mari probleme pentru securitatea Republicii Moldovei și probabil asta a fost abordarea pe care am văzut-o și la prietenii, partenerii din Occident, rezultă din slăbiciunea instituțiilor din Republica Moldova, din slăbiciunea și nefuncționalitatea statului. Cel mai mare pericol pentru noi astăzi derivă din neîncrederea totală a cetățeanului față de aceste instituții.
Toată lumea încă o dată și-a pus întrebarea: cum a fost posibil ca până în anul 2014 noi să fim printre statele modele din regiunea aspirantă spre aderarea la Uniunea Europeană cu șanse în creștere și astăzi am ajuns în situația de criză, de lipsă de încredere atât din partea cetățeanului moldovean, cât și din partea partenerilor din afară? Răspunsul a fost instituții nefuncționale şi iată de aici derivă cea mai mare problemă. De aici apare criză politică, socială, economică și, respectiv, neîncrederea cetățeanului și slăbiciuni care se pot transforma și s-au transformat deja în probleme de sistem cu potențiale explozii sociale ș.a.m.d. Iată care e cea mai mare problemă acum. Deci nu atât poate separatismul din Est sau evoluțiile foarte periculoase despre care am vorbit pe plan regional și continental.”
Europa Liberă: Dle Leancă, pentru că ați pomenit aici despre neîncrederea cetățeanului, vă întreb: muritorul simplu din Moldova e într-o nesiguranță și incertitudine totale de la 91' încoace, de ce ar mai trebui să-l mai preocupe pe cetățeanul moldovean securitatea unui stat care pare să fie suficient sieși și care neglijează constant securitatea cetățenilor săi, doar pentru că răul poate fi și mai mare?
Iurie Leancă: „În primul rând nu aș fi de acord că din anul 1991 încoace mereu situația a fost una lipsită total de perspectivă, de încredere că totuși se poate schimba ceva spre bine. După mine au fost, slava Domnului, anumite perioade când reușeam să demonstrăm că se poate transforma statul, că există o șansă, există o perspectivă. Dar după ce mergeam după algoritmul „doi pași înainte, un pas înapoi” din păcate ultimul an și jumătate e marcat de schimbarea acestei paradigme în „un pas înainte și doi pași înapoi”.
Acum, în ceea ce privește întrebarea Dvs. de ce cetățeanul ar trebui să fie preocupat? Răspunsul e unul foarte simplu - insecuritatea statului, a societății, destabilizarea afectează situația fiecărei familii, afectează situația fiecărui cetățean din Republica Moldova. Criza în care suntem noi acum și această situație de instabilitate generează o descreștere economică, probleme financiare, sărăcirea populației etc. De aia sunt convins că indiferența nu ne ajută la nimic.
Înțelegerea că doar printr-o gândire și analiză critică, soluții pe potriva acestor probleme, angajarea fiecărui cetățean în procesele care se întâmplă, nu neapărat prin manifeste în piață, dar printr-o gândire. Iată avem alegeri în toamnă și ele ar putea să fie o continuare a acestui pas spre nicăieri sau ar putea să ne ofere totuși o soluție când statul ar putea să revină la un fel de normalitate și după aia să meargă pe un tempo ascendent. Asta este răspunsul meu și după mine răspunsul e la suprafață, iată de ce atât de mult depinde bunăstarea fiecărui dintre noi de ceea ce se întâmplă în statul Republica Moldova și în regiune.”
Europa Liberă: Dle Leancă, vreau să vă adresez două întrebări punctuale şi una e legată de statul de neutralitate, dacă nu credeţi că ar trebui să fie regândit, așa cum consideră, de exemplu, ministrul apărării, iar alta – de NATO, dacă nu ar fi poate cazul ca Moldova să se gândească la o redeschidere a portiței pentru aderarea la NATO. Care este poziția Dvs. în aceste două chestiuni?
Iurie Leancă: „La această conferință am avut ocazia să vorbesc cu un șir de personalități, oameni care au capacitatea de a influența lucrurile, fie că e vorba de ministrul apărării din Germania sau de fostul secretar de stat Madeleine Albright, care este președintele Institutului Național Democratic, sau miniștri de externe, sau secretar-general adjunct sau NATO ș.a.m.d., vedeți că am putut nu doar prezenta punctul meu de vedere asupra situație din Republica Moldova și din regiune, dar și să aud viziunea lor.
În primul rând, în ceea ce privește statutul actual de neutralitate, dacă el reprezintă o slăbiciune a statului sau invers - după mine e un cerc vicios. Neutralitatea tocmai reprezintă slăbiciunea statului, incapacitatea de a ne mișca înainte, de a avea o gândire de perspectivă și de a ne mobiliza pentru a realiza obiective strategice. Și, respectiv, neutralitatea iarăși generează slăbiciuni în stat. Că trebuie să regândim acest statut și că trebuie să deschidem portița… din punctul meu de vedere și cum mi-a spus un înalt funcționar occidental e că cel mai bine acum pentru Moldova și pentru Ucraina e să menținem un nivel de ambiguitate la nivel de opțiuni de perspectivă și, în același timp, să muncim asupra consolidării instituțiilor statului, astfel încât să diminuăm aceste vulnerabilități care înseamnă inclusiv șansa de a jongla cu noi, de a ne manipula din afară.
Un subiect care a fost discutat în mod detaliat acolo despre războiul propagandistic declanșat din Est asupra nu doar Republicii Moldova, nu doar a țărilor baltice, asupra țărilor din NATO ș.a.m.d.. Noi nu ar trebui să ne preocupăm acum de subiecte la care nu avem cum să dăm răspuns imediat, să redeschidem sau să nu redeschidem acea portiță. A menține aceste ambiguități și în același timp să ne pregătim pentru alte soluții, pentru alte opțiuni care ar putea să apară mâine, poimâine. Situația atât de dinamică, imprevizibilă dacă doriți, ceea ce e periculos, dar e și bine - asta trebuie să ne preocupe pe noi și în mod special pe decidenții de astăzi din Republica Moldova.”
