Semifinalele Ligii Campionilor sînt pe jumătate o surpriză. Real Madrid și Bayern München sînt prezențe așteptate. Însă Manchester City și Atletico Madrid nu erau neapărat favorite. De fapt, explicația vine de la un eveniment consumat înainte de încheierea acestei ediții, în meciurile din sferturile de finală.
E vorba de eliminarea Barcelonei, aflată de mult timp în situația de proprietară a Ligii Campionilor. Eliminarea Barcelonei e o poveste mai cuprinzătoare decît duelul pierdut cu Atletico Madrid. Adevărat, Barcelona nu s-a simțit niciodată bine în meciurile cu Atletico, dar a reușit, de regulă, să încheie cu bine aceste întîlniri neplăcute. De data asta, Atletico a jucat poate cel mai bine organizat tactic meci al Ligii. Dar asta nu explică tot. Adevărul e că, după o jumătate de sezon la nivelul obișnuit, Barcelona a început să dea semne de oboseală și lipsă de motivație. Avansul clar în campionatul spaniol s-a topit. În martie au apărut primele semne de blocaj, după un 2-2 norocos cu Villareal. Apoi a venit eșecul acasă în meciul cu Real și, cu totul neașteptat, încă un meci pierdut acasă cu Valencia.
Barcelona e, probabil, victima sezoanelor succesive de fotbal absolut jucat fără întrerupere și încoronat de supremație pe toate fronturile. Piesele de bază ale echipei de aur au fost rulate fără altă pauză în afara accidentărilor. În limbaj sportiv, asta se numește burn out, cam așa cum vorbești de un circuit care s-a supraîncălzit și s-a ars. Oricît ar părea de ciudat, cîteva din piesele mari ale echipei încep să se apropie de final. Înainte de oricine e vorba de Iniesta, generatorul ofensiv al echipei. Centralii Mascherano și Pique sînt, la rîndul lor, vizibil uzați. Antrenorul Luiz Enrique pare să-și fi urmat pasiv echipa atîta timp cît a jucat bine și continuă să facă asta acum cînd echipa joacă fără scînteie. Barcelona va trebui să gîndească o schimbare complexă de sistem care cere piese și antrenori noi. Declinul e normal, după curba pe care o parcurg toate marile echipe.
Semifinala Real Madrid - Manchester City e, un pic ciudat, meciul antrenorilor, adică de două ori ambiția confirmării. Zinedine Zidane caută primul succes european major și, prin asta, confirmarea ca titular tactic la Real. Manuel Pellegrini încheie contractul cu Manchester City și are un pariu personal: să lase în urmă cea mai bună performanță din istoria clubului și să fixeze standardul pe care Guardiola îl va găsi la sosire în toamnă. Real e marginal favorită.
Bayern - Atletico e o semifinală strînsă și, previzibil, închisă. Amînduă echipele au o capacitate fizică ieșită din comun și stăpînesc un pragmatism tactic desăvîrșit. Pe hîrtie, Bayern are un lot mai bun și e favorită. Atletico e, însă, un sistem greu de penetrat și poate contra devastator. Bayern pornește cu un mic avantaj, într-o semifinală deschisă.