Institutul de Politici Publice a prezentat un raport analitic privind modul în care este percepută activitatea poliţienească în Republica Moldova. Raportul, care-i are ca autori pe Arcadie Barbăroşie şi Iurie Pîntea, a cuprins şi cercetări sociologice, inclusiv un sondaj de opinie publică la nivel naţional, un sondaj de opinie intern în cadrul poliţiei ş.a., cercetări realizate de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA.
Cum trebuie citite rezultatele acestor investigaţii şi ce spun ele despre procesul de reformare şi de transformare a poliţiei într-un serviciu public modern cu sociologul Ion Jigău, directorul executiv al CBS-AXA.
Europa Liberă: Un nou raport analitic al IPP privind modul în care este percepută de către populaţie şi de către poliţiştii înşişi activitatea poliţienească, inclusiv modul în care sunt văzute eforturile de reformă în domeniu şi rezultatele acestora. CBS-AXA a realizat – în noiembrie încă – cercetările sociologice de rigoare pentru acest raport. Sondajele au o cuprindere foarte largă şi amplă. Dvs. ce aţi scoate în evidenţă din rezultatele cercetărilor, mai ales că există şi un precedent la care se poate raporta?
Ion Jigău: „Am făcut mai multe cercetări, inclusiv în 2007, 2008, 2014, 2015. Organizaţiile internaţionale lucrează intens cu MAI. Poliţia şi instituţiile care asigură securitatea cetăţenilor nu se lasă fără un suport. În cadrul acestui suport am şi realizat ultimul sondaj care a fost nu doar în rândul populaţiei, dar şi a celor din serviciu, poliţia de frontieră şi alte subdiviziuni, pentru a vedea impactul reformelor. Reformele se produc, deşi, foarte încet.
Ne-am dori să ne mişcăm mai activ într-o direcţie bună. Constatăm că există şi unele regrese. Încrederea în poliţie a scăzut în ultimul an. Din toamna anului 2009 până în 2013 încrederea în poliţia a început uşor să crească, spre deosebire de alte instituţii ale statului, cum ar fi Justiţia, Președinția, Parlamentul, Guvernul. În ultimul timp, din păcate, şi încrederea în poliţie a scăzut.”
Europa Liberă: Dar cum se explică această realitate aparent paradoxală, cel puţin, reformele parcă s-ar derula bine, dar totodată o scăderea atât de dramatică a încrederii, de la de 42,4% în 2013 la 30% în 2015?
Ion Jigău: „E o scădere mare. Noi acum regresăm în mai multe domenii, respectiv şi poliţia îşi pierde din încredere. În mare măsură este din cauza toleranţei noastre faţă de foarte multe fenomene negative care sunt în societate, cum ar fi corupţia, toleranţa faţă de anumite infracţiuni, dar şi amestecul politicului în administrarea de zi cu zi a activităţii unor instituţii, măcar prin faptul că foarte multe numiri se fac pe criterii politice, acolo unde de fapt ar trebui să fie profesionişti.”
Europa Liberă: Sunt regrese şi la alte capitole. Nu doar încrederea în poliţie a scăzut. Percepţia nivelului de corupţie a crescut, iar imaginea poliţiei, inclusiv la nivel de comunităţi, pare să se fi erodat. Cum se explica acest declin în raport cu percepţiile mai pozitive în primul an de reformă?
Ion Jigău: „Încrederea faţă de poliţistul de sector era mai mare şi anterior, din simplul motiv că poliţistul de sector este cel mai aproape de cetăţeni. În ultimul timp, nivelul de sărăcie a aînceput să crească ceea ce duce la creşterea infracţionalităţii. Descoperirile au crescut, iar victimizările s-au mai micşorat, avem, în linii mari, pai puţine victime decât ceva timp în urmă. Oamenii simt acest lucru.”
Europa Liberă: Domnule Jigău, putem admite că şi Ministerul de Interne greşeşte în promovarea acestei reforme, care pare să nu dea rezultate mulțumitoare populaţiei?
Ion Jigău: „Bineînţeles că depinde de cei care stau în fruntea subdiviziunilor Ministerului şi în conducerea MAI, de voinţa lor profesionistă, de a duce reformele mai departe, dar nu putem să sărim mai sus decât putem. Aveţi dreptate că s-ar putea. Am zis că sunt în multe instituţii numirile se fac pe criterii politice. În poliţie e mai greu să numeşti neprofesionişti în fruntea subdiviziunilor, cel puţin acolo sunt profesionişti, dar ei nu pot fi total liberi de societatea noastră, inclusiv de politic.”
Europa Liberă: În răspunsurile chestionării interne a Poliţiei, aţi sesizat vreo explicaţie a rezistenţei în faţa reformelor manifestată de „oamenii sistemului” sau lumea, în mare, este deschisă pentru schimbări?
Ion Jigău: „Nu peste tot este o deschidere. În linii mari, cei cu grade mai inferioare sunt mai deschişi, iar superiorii sunt mai închistați, din simplul motiv că cariera lor uneori depinde de sus. Dacă discutăm cu angajaţi cu grade mai mici, atunci trebuie să avem grijă ca cei superiori să nu fie pe alături cumva. Există anumite fenomene care nu dispar dintr-odată. Oricum Poliţia, în mare măsură, este încă militarizată, iar subordonarea este subordonare.”
Europa Liberă: La nivel comunitar, local încrederea în poliţie (30%) este vizibil mai mare, decât la scară naţională, deşi, în comparaţie cu alte instituţii locale, şcoala, primărie este considerabil mică. E vreo explicaţie?
Ion Jigău: „Este vorba de contactul oamenilor cu instituţiile respective. Oamenii dacă au nişte probleme merg în primul rând la primărie. Prin primărie se fac ajutoarele sociale. Cel puţin o treime din familii au copii de vârstă școlară, respectiv contactează des cu şcoala. Cu medicul de familie evident că suntem nevoiţi să contactăm des.”
Europa Liberă: Gradul îngrijorător de înalt de toleranţă a populaţiei faţă de crime/infracţiuni, Dvs. cum îl explicaţi, ca o reminiscenţă sovietică? Ca o consecinţă a neîncrederii în forţele de ordine?
Ion Jigău: „Sunt mai multe explicaţii. Una din ele este faptul că ne mişcăm încet şi atunci apar dezamăgiri faţă de tot ce se întâmplă. Sunt şi reminiscențe istorice – ciubucul turcesc încă nu a dispărut în mentalitatea noastră. Sunt lucruri care se schimbă rău.”
