Mai multe organizații ale societății civile, în frunte cu Centrul pentru Jurnalism Independent, vor organiza astăzi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, un flash mob de solidarizare cu jurnalista azeră Hadija Ismailova, colaboratoare din Azerbaidjan a postului de radio Europa Liberă/Radio Libertatea condamnată în 2014 la șapte ani de închisoare pentru că a scris articole de investigaţii despre familia preşedintelui azer, şi cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului să scoată de pe sediul Centrului bannerul în susţinerea Hadijei. De asemenea, aceste organizaţii plănuiesc să lanseze un memoriu în care să puncteze probleme presei moldovene.
O discuție cu Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, invitata noastră matinală, despre ce ar scrie domnia sa în primul rând într-un astfel de memoriu.
Europa Liberă: Un memoriu despre problemele presei va fi lansat astăzi de mai multe organizaţii ale societăţii civile preocupate de libertatea presei, în contextul în care la Chişinău vor începe Zilele libertăţii presei. Anticipând, am vrea să vă întrebăm ce aţi scrie Dvs. în primul rând într-un astfel de memoriu?
Alina Radu: „Cunosc memoriul și l-am semnat și noi, ca organizație neguvernamentală de media. Am discutat împreună ce ar fi de semnalat într-un asemenea memoriu și desigur că avem prea multe. Memoriul după părerea mea a ieșit destul de lung, pentru că sunt multe probleme de semnalat și pe parcursul ultimului an au fost făcute mai multe declarații prin care se semnalau abuzuri asupra presei, dar și mai multe libertăți care au fost limitate, mai ales că situația presei și libertățile au și degradat în ultimul timp. Avem mai puțin acces la informație, avem mai multă presă controlată politic, avem mai multă presă concentrată în mâinile unui singur politician; deci sunt probleme, iar presa cu adevărat independentă activează în condiții mai dificile.”
Europa Liberă: Dna Radu, ne amintim însă că prin 2009, odată cu schimbarea guvernării, începuseră nişte procese în presa moldovenească care inspirau optimism. Ce s-a întâmplat, după părerea Dvs., că acest trend a cedat şi s-a schimbat în opusul său?
Alina Radu: „Cu adevărat, după 2009 am trăit niște clipe de bucurie profesională, să zicem așa, am obținut mai mult acces la informație, prin instituțiile publice erau niște persoane care înțelegeau cu adevărat care este rostul accesului la informație și aveau o deschidere. Au apărut instituții noi de care ne-am bucurat foarte mult, au apărut televiziuni noi, pentru că până în 2009, se știe, erau doar câteva televiziuni și acelea controlate politic. Și am crezut că celelalte noi care s-au lansat sunt libere. Am salutat, am felicitat, ne-am bucurat, dar apoi puțin câte puțin a apărut controlul politic asupra acestor noi posturi de televiziuni, asupra acestor noi instituții media, a început concentrarea instituțiilor media în mâinile unor politicieni și a început să fie restricționat drastic accesul la informație. Vreau să remarc că e una să lupți pentru niște libertăți pe care nu le-ai avut niciodată și alta e să simți că libertățile pe care le-ai avut îți sunt furate și e cu mult mai greu să începi a lupta din nou pentru ceea ce ai avut și ai pierdut.”
Europa Liberă: Vorbiți despre controlul politic și concentrarea media ca despre două probleme esențiale cu care se confruntă presa din Republica Moldova în această clipă. În anumite state europene, care au avut și ele de-a face cu problema concentrării, fenomenul a dispărut odată cu dispariţia celor care monopolizaseră presa din viaţa politică. Credeţi că aceasta este singura şansă şi pentru Republica Moldova?
Alina Radu: „Statele se dezvoltă în mod diferit. Noi măcar nu suntem un stat european și îmi pare că la unele capitole ne apropiem chiar de o dictatură. Urmărind modul în care în majoritatea instituțiilor publice acum se instituie control politic, sunt schimbate persoanele care conduc diferite instituții doar pe criteriu politic, fără să se facă concurs sau fără să fie cunoscut statutul profesional al acestora, care ar corespunde rigorilor solicitate de această funcție. Deci, e greu să ne comparăm și, din cauza aceasta, nu cred că persoana care deține mai multe instituții media și mai multe instituții publice în mâini va părăsi pur și simplu frontul politic. Îmi pare că lupta abia începe și noi, ca reprezentanți a instituțiilor media libere, trebuie să fim atenți și, din păcate, trebuie să fim pregătiți să luptăm și mai mult.”
Europa Liberă: După părerea Dvs., societatea civilă răspunde corect în clipa de faţă acestei probleme?
Alina Radu: „Nu mai poți să acuzi societatea civilă, nu mai poți să acuzi nici cetățenii care poate că ar trebui să facă mai mult. Dar și cetățenii, și societatea civilă, și mass-media liberă este bulversată în fiecare zi de prea multe chestiuni ca să reușească să reacționeze corect sau deplin la problemele care se întâmplă. Pentru că sunt prea multe, iar societatea e prea obosită, prea sărăcită ca să reușească probabil.”
Europa Liberă: Freedom House, organizația neguvernamentală din Statele Unite care monitorizează libertatea presei în lume, spunea cu câteva zile în urmă în cel mai proaspăt raport că presa moldoveană a rămas parțial liberă și se confruntă, la fel ca cea din Ucraina sau țările baltice, cu încercări ale Rusiei să-i manipuleze spațiul informațional. Eu aș zice că diferența în cazul Moldovei e că ea se auto-expune parcă și se complace în aceasta postură de țintă a atacurilor informaționale rusești. Care e opinia Dvs.?
Alina Radu: „La unele capitole nici nu ne putem compara cu Ucraina, sincer vă zic. La moment ziarul cu cel mai mare tiraj în Republica Moldova este un ziar făcut la Moscova, este „Комсомольская Правда”, și pe pozițiile următoare este ziarul „Труд”. Deci, sunt ediții scrise la Moscova, tipărite la Moscova, gândite la Moscova, nu sunt gândite în Republica Moldova și nu putem să ne permitem să zicem că nu suntem manipulați, pentru fiecare stat își pune în edițiile de presă ce vrea el, mai ales că libertatea presei în Federația Rusă e mult mai limitată decât la noi.
Ucraina a blocat circulația nu doar a presei scrise, dar a multitudinii de posturi tv. În Republica Moldova avem zeci și zeci de posturi tv care chiar nu corespund în niciun fel rigorilor profesionale, care sunt pline nu doar de propagandă, dar de produs neetic și imoral. Moldova le acceptă deocamdată pe toate, nu văd ca instituțiile de monitorizare a spațiului audiovizual să ia reacții prompte, să discute această problemă. Deci, cetățenii din Moldova sunt practic intoxicați în fiecare zi cu zeci de emisiuni care nu sunt făcute nici profesionist, nici etic, nici corect.”
Europa Liberă: Un banner al Centrului de Investigații Jurnalistice (CIN), în care se cerea eliberarea din detenție a jurnalistei azere Hadigia Ismailova, colaboratoare din Azerbaidjan a postului de radio Europa Liberă/Radio Libertatea condamnată în 2014 la 7 ani de închisoare, într-un proces despre care organizațiile ce apără drepturile omului spun că e o răzbunare pentru articolele în care a scris despre corupția din ţara ei.
În apărarea independenței presei: „Libertate Hadijei!”
Iată că un banner în apărarea acestei jurnaliste a provocat nemulțumirea Ambasadei Azerbaidjanului câteva zile în urmă la cerea proprietarului clădirii în care stă cu chirie Centru a fost nevoit să dea jos de pe balconul edificiului panoul. Cât de comune autorităților din acest spațiu le sunt acest tip de reflexe, în aceste momente, dna Radu, cum apreciați?
Alina Radu: „Nu pot să compar nelibertatea presei din Azerbaidjan cu cea din Moldova, dar există și tangențe. De vreme ce reprezentatul unei ambasade care nu s-a nominalizat măcar și care nu a exprimat oficial punctul său de vedere intră în instituția, în cadrul unui ONG de presă și începe a dicta ce să pui, ce să nu pui la balcon. De vreme ce Ambasada azeră nu a prezentat un comunicat oficial sau o petiție oficială prin care explică de ce dictează unui ONG din Republica Moldova, de vreme ce Ministerul de Externe de la Chișinău nu s-a autosesizat și nu a cerut în niciun fel explicarea acestui fapt, deși e vorba de dictatura asupra unui ONG. Ce treabă ai să-i dictezi ce să pună și ce să nu pună la balcon, de vreme ce nu încalcă în niciun fel legislația Republicii Moldova prin afișarea acestui banner, ba mai mult face uz de libertate și manifestă pentru libertate și eliberarea unei jurnaliste. Deci, eu văd că e și aici un început de dictatură. Vreau pur și simplu să anunț că astăzi la ora 10 societatea civilă va face un protest în fața Ambasadei azere, tocmai legat de acest incident care a avut loc.”
Europa Liberă: Iată că s-a întâmplat. Incredibil poate pentru unii, dar s-a întâmplat în Republica Moldova. O ultimă întrebare: cum ar trebui tratate de către cetățeni nişte autorităţi care găsesc potrivite acum: o lege pentru restricționarea Internetului, o lege a poştei, o lege pentru restricționarea dronelor după ce jurnaliștii le-au folosit pentru a vedea averile demnitarilor și o lege cu numele doar de „antimonopol”, care deși a fost criticată, a fost promulgată cu câteva zile în urmă de președintele Nicolae Tomofti?
Alina Radu: „Cetățenii trebuie să fie, dacă pot și dacă reușesc, foarte atenți la fiecare act public, pentru că noi ca și jurnaliști chiar vedem prea multe capcane în ultimele acte legislative care se discută și unele sunt aprobate în Parlament. Prin protest și discuții, și gălăgie am reușit totuși să nu admitem ca legea poștei în formatul inițial să fie votată. Deci, prin discuții publice și prin presiuni publice s-au reușit niște lucruri și doar așa se poate insista asupra unui control și asupra unei monitorizări a guvernării.
Rugămintea e ca cetățenii să nu lase pentru altă zi, pentru că un Guvern nemonitorizat face asta în fiecare zi. Zilele trecute mu făcut un interviu cu ministrul de externe al Olandei și el a zis, de exemplu, nu îmi place, dar mă bucur că presa din țara mea mă monitorizează în fiecare zi, fiindcă știu că asta mă responsabilizează, eu aștept ca și politicienii de la Chișinău să accepte că misiunea presei este să-i monitorizeze și să monitorizeze în special relația lor cu banul public și cu averile publice, pentru că doar așa putem construi o democrație.”
