John Herbst, fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina, conduce „Dinu Patriciu Eurasia Center” din cadrul Consiliului Atlantic de la Washington. Europa Liberă a stat de vorbă cu ambasadorul Herbst despre recenta vizită a unei delegații din Republica Moldova la Washington, condusă de ministrul economiei Octavian Calmâc, din care a făcut parte și vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. O prezență care, în Moldova, a stârnit multe discuții și comentarii.
Europa Liberă: Am vrea să vorbim despre modul în care prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și restul delegației moldovenești a fost primit în Statele Unite și, în special, la Consiliul Atlantic. Această vizită a stârnit opinii diferite aici, în Moldova. Multă lume se întreabă dacă Plahotniuc a devenit dintr-o dată un interlocutor viabil în Statele Unite. Întrebarea este dacă Vestul consideră că Guvernul dominat în mare parte de democrați a adus senzația că lucrurile merg bine în țara noastră?
John Herbst: „Cred că percepția în rândul celor din Washington în privința Moldovei, este că există multe probleme. Lucrurile nu merg atât de bine cum ar trebui. Noi am fost fericiți să primim delegația care a venit pentru că suntem foarte interesați să discutăm cu persoane influente din Moldova. În ultimii ani am avut mule întâlniri cu persoane diferite. Așa că ne-am gândit că va fi util să ne întâlnim cu acest grup care venise la începutul acestei luni. ”
Europa Liberă: Despre domnul Vladimir Plahotniuc, oamenii se întreabă de ce anume această persoană a făcut parte din delegație. Înseamnă asta că el a câștigat mai multă credibilitate din partea Statelor Unite?
John Herbst: „Nu a venit la Washington pentru că i-am fi spus că am fi fericiți să-l întâlnim aici, la Consiliu. A venit la Washington pentru alte treburi. Trebuie să-l întrebați pe el de ce a venit. Noi am vrut să ne întâlnim cu el pentru că credem , cu toată seriozitatea, că Moldova trebuie să aibă un viitor democratic. Oamenii pe care i-am întâlnit în acea delegație, inclusiv domnul Plahotniuc, sunt oameni influenți, care au un rol în crearea acestui viitor.”
Europa Liberă: A apărut în acest sens o certitudine în Statele Unite și la Consiliul Atlantic că democrații și Plahotniuc sunt gata să-și folosească forțele pentru o cauză nobilă pentru Moldova?
John Herbst: „Cred că oamenii pe care i-am întâlnit în acea delegație, sunt persoane cu influență. În conversația pe care am avut-o dar și în alte discuții, în trecut, am constatat să au o viziune corectă asupra Moldovei și anume că țara trebuie să meargă spre democrație, spre lupta cu corupția și spre o economie transparentă.”
Europa Liberă: În Moldova, oamenii se tem că într-o bună zi ei ar putea schimba dramatic vectorul politicii externe, că democrații, Plahotniuc sau liderii partidului și-ar putea propune să aducă Moldova înapoi, spre Rusia și spre influența totală a Rusiei.
John Herbst: „Noi aici, la Consiliul Atlantic credem, dacă vreți, într-un viitor european pentru Moldova. Desigur, Moldova are dreptul să-și aleagă propriul viitor. Totuși știm că Moldova alege democrația. Credem că prin democrație și o economie transparentă vine și orientarea spre Europa. Desigur, noi încurajăm Moldova să meargă pe această cale. Ne întâlnim cu oficiali moldoveni dar și cu persoane influente fără funcții publice, ca să încurajăm acest lucru. Atât timp cât ne vedem cu aceste persoane și încurajăm acest lucru, suntem bucuroși să-i sprijinim și să ne exprimăm opinia. Evident îi vom critica pe cei care se îndreaptă spre un regim autoritar, oricine ar fi ei.”
Europa Liberă: În Moldova persistă frica că reformele promise de guvern vor fi doar mimate, că va fi nevoie de un Maidan moldovenesc pentru a forța aplicarea lor. Este o alternativă realistă?
John Herbst: „Înțeleg de ce au avut loc proteste masive în Moldova pe parcursul anului trecut. Scandalul din sistemul bancar este o rușine absolută pentru toți cei care se aflau la putere în acea perioadă. E condamnabilă acțiunea criminalilor care au furat dar și a celor de la putere care, teoretic, trebuiau să oprească acest lucru. Credem că se va face dreptate dacă banii furați vor fi întorși iar responsabilii vor ajunge la pușcărie.”
Europa Liberă: Criza din Ucraina a creat o senzație de vulnerabilitate în Moldova. Este evident că acum Rusia are intenția și mijloacele să-și extindă influența asupra vecinilor. Există și problema transnistreană, regiune care-și vede viitorul alături de Rusia. Ce soluții credeți că are Republica Moldova? Ce se poate face în această situație?
John Herbst: „Moldova trebuie să-și soluționeze problemele interne și asta include și reglementarea problemei transnistrene. Desigur că aveți grupul de contact care-și face datoria și ajută la identificarea soluțiilor. Trebuie găsită o soluție pe care toți cetățenii Moldovei sau majoritatea populației să o accepte. Cât despre alegerea între Uniunea Europeană și Rusia, pe de altă parte, credem cu tărie aici, la Consiliul Atlantic, că Moldova, Georgia, Ucraina, Belarus, Armenia și Azerbaidjan, trebuie să aibă libertatea să aleagă singure. Nu trebuie influențate ce să aleagă prin indicații de la Moscova. Or există cazul Ucrainei, unde Rusia a început un război sau Georgia unde Rusia, din nou, a făcut război, dar și în Moldova, unde Rusia sprijină militar regiunea transnistreană. Acest lucru reprezintă desigur o problemă pentru suveranitatea voastră.”
Europa Liberă: Cel puțin Ucraina a ales să lase ușa deschisă pentru NATO. Moldova, pe de altă parte, a ales neutralitatea, statut consfințit în Constituție. Ce ar putea face partidele de guvernământ, inclusiv democrații pentru a întări securitatea națională ?
John Herbst: „Cred că aveți perfectă dreptate. Mulți pași pot fi făcuți în acest sens, începând de la curățarea întregului sector de securitate și a ministerelor de forță din Moldova. Trebuie să fie sigur că oficialii din ministerele de forță urmează numai directivele liderilor politici moldoveni. Acesta ar fi un mare pas înainte.”
Europa Liberă: Sistemele antirachetă din România și Polonia sunt văzute de unii analiști din Moldova drept o provocare. Este cunoscut că Rusia a criticat amplasarea acestor sisteme. Sunt gata Statele Unite să garanteze securitatea țărilor vecine Rusiei, care nu vor face parte din NATO în viitorul apropiat?
John Herbst: „Dacă există analiști în Moldova care cred că amplasarea acestor rachete este o provocare împotriva Rusiei, să știți că ei nu sunt analiști buni, dacă nu critică și invazia Rusiei în Ucraina. Atunci sunt numai simpli agenți ai propagandei ruse. Noi garantăm cu certitudine securitate tuturor țărilor membre NATO. Cât despre alte țări, cum ar fi Georgia, Ucraina și Moldova, trebuie să facem orice ne stă în puteri să le ajutăm să devină mai sigure. Nu suntem în poziția în care să oferim aceste garanții. Le oferim numai membrilor Alianței. Dar putem face alte lucruri ca să ajutăm acest țări să fie mai sigure.
Oferim un ajutor militar substanțial Ucrainei. Suntem, alături de europeni, primii când vine vorba de a impune sancțiuni Moscovei pentru agresiunea din Ucraina. Cred că trebuie să oferim Ucrainei arme cu care să distrugă tancurile rusești. Administrația deocamdată nu a luat o asemenea decizie dar cred viitoarea administrație va lua această decizie. Cred că va fi foarte util pentru toate țările din această regiune să se asigure că ministerele lor de forță și militarii, sunt de nădejde și rezistă unor penetrări din partea FSB.”
Europa Liberă: Rusia face mereu referință la Tratatului privind eliminarea arsenalului nuclear cu rază medie de acțiune din 1987. Moscova se plânge că Statele Unite încalcă tratatul prin amplasarea sistemelor antichetelă în țările din flancul estic al NATO. Mai are acest document vreo putere?
John Herbst: „Sunt convins că Kremlinul este cel care a amplasat rachete în contradicție directă cu acest tratat.”
Europa Liberă: În acest caz, sistemele antirachetă amplasate în România sau Polonia, violează sau nu, cum spun rușii, acest tratat?
John Herbst: „Noi nu credem așa. Vedem aceste rachete îndreptate împotriva capacităților dezvoltate de Iran, care au avut, din nefericire, sprijinul Rusiei.”
Europa Liberă: Autoritățile din România și Bulgaria pledează pentru o prezență permanentă a forțelor NATO în regiune și crearea unei flote comune cu Turcia. Cât de realistic este acest demers, luând în considerare, din nou, criticile Moscovei?
John Herbst: „Motivul pentru care NATO a decis să-și mărească numărul de militari și armament în țările Baltice, în Polonia, în România, este rezultatul direct al agresiunii Kremlinului în Ucraina precedată de agresiunea din Georgia. Dacă Kremlinul vrea să oprească acest proces, trebuie numai să înceteze intervenția în Ucraina. Părerea mea despre o prezență tot mai mare a NATO în Marea Neagră, este că ar fi o acțiunea justificată atâta timp cât Moscova nu renunță la politica de agresiune și intimidare.”
