Clasa politică de la Chişinău trebuie să recapete încrederea cetăţenilor. Uniunea Europeană va analiza doar faptele guvernării, nu declarațiile. Cei care au comis crime financiare trebuie să fie pedepsiţi, iar societatea trebuie să le cunoască numele, sunt declarațiile europarlamentarului Petras Auštrevičius, care a acordat un interviu Europei Libere la capătul şedinţei Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană - Moldova.
Europa Liberă: Autoritățile moldave au promis să asigure o bună implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Însă cetățenii țării au pierdut încrederea în politicienii de la guvernare, întrucât întârzie bunăstarea în țară. Cum poate fi construită o Moldovă europenizată în fapte concrete, nu în vorbe? Și cu cine?
Petras Auštrevičius: „Întâi de toate, trebuie să spun că, în pofida crizei politice pe care am urmărit-o în 2015 și în 2016, totuși Moldova a reușit să obțină regimul de comerț preferențial [Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător] și are regimul fără de vize cu UE. Niciunul dintre statele Parteneriatului Estic încă nu a ajuns la aceste realizări, ceea ce demonstrează că, în principiu, țara își poate continua parcursul de asociere, ea are posibilități, aș spune, capacitate administrativă să facă față angajamentelor asumate. Atunci și moldovenii vor vedea schimbările și transformările la care aspiră, pe care oamenii care călătoresc fără de vize le văd în exterior, în țările din vecinătate, anumite standarde și cum au evoluat lucrurile acolo, și România e un exemplu în acest sens. Cred că la aceste standarde se va ajunge și în Moldova prin intermediul schimbărilor social-economice, prin reforme și modele de viață. Atunci când vor începe să crească veniturile, când fiecare familie va primi lunar mai mulți bani, și banii vor fi în portmoneul cetățeanului și vor fi locuri de muncă create, odată cu apariția unor noi investiții în țară. Acest lucru va fi posibil și datorită creșterii exporturilor pe piața Uniunii Europene, oamenii vor începe să creadă în apropierea de UE. Cetățenii sunt pragmatici. Pe ei îi interesează dezbaterile politice din țară, însă ei totuși vor să vadă schimbări social-economice. Și numai atunci încep să creadă. Aceasta este legat direct de implementarea reformelor economice veritabile care au fost incluse în Acordul de Asociere. Adică, când țara se va mișca în direcția aceasta, cu cât mai repede politicienii vor începe aplicarea corectă a clauzelor acordului cu UE, oamenii vor începe și ei să aibă speranțe.”
Europa Liberă: Dar cum poate fi explicat faptul că în țara dumneavoastră s-a ajuns la prosperitate, iar în Moldova e mult mai anevoioasă această cale?
Petras Auštrevičius: „În Lituania am avut consens, consens național. Am așteptat 50 de ani acest consens. Noi am crezut că va veni timpul când vom merge înainte. Și cum numai a venit momentul, noi nu am avut mari discuții: unde și cum? Integrarea euroatlantică a fost subiectul consensului, întrucât trăisem în alte realități, noi știam în ce măsură acesta e…”
Europa Liberă: La fel ca moldovenii.
Petras Auštrevičius: „La fel ca moldovenii, însă acum se pare că toți au uitat acest lucru. Și mulți privesc în direcția trecutului ca la un bine care existase atunci și nu mai există acum. Însă trebuie să se uite de trecut și să se creadă în faptul că viitorul construit poate fi mult mai bun. Acest lucru s-a întâmplat la noi. Și eu cred că Moldova, la fel, e un stat care poate merge pe calea Țărilor Baltice, a altor țări ale Europei, în loc să privească în trecut. Acei politicieni care promovează în Moldova aceste polemici delirante sunt totalmente iresponsabili.”
Europa Liberă: Guvernarea de la Chișinău trebuie să recâștige și încrederea partenerilor externi, ceea ce nu e ușor, după furtul miliardului. Câtă încredere aveți dumneavoastră, europenii, acum în autoritățile moldave?
Petras Auštrevičius: „Autoritățile moldave sunt partenerul nostru și le acordăm încredere ca unui partener, discutăm foarte des. Însă trebuie să menționez și altceva…”
Europa Liberă: Acestea s-au aflat la cârma țării, când a dispărut miliardul.
Petras Auštrevičius: „Da. Dar asemenea bani nu dispar ca un scrum. Ei nu dispar ca în urma unei furtuni neașteptate. Cineva este implicat. Și pentru aceasta sunt persoane responsabile. De aceea principiul ai încredere, dar controlează e valabil în continuare. Și încrederea în autorități va fi restabilită numai atunci când vor fi numite persoanele responsabile de dispariția miliardului și când li se va cere socoteală pentru că au făcut acest jaf , când se va ști unde sunt banii. Este o crimă foarte mare față de țară. Este o crimă foarte mare față de deponenții băncilor, care au avut de pătimit. Acest lucru nu poate fi uitat. Și încrederea trebuie restabilită, nu doar din partea UE, dar și din partea instituțiilor financiare internaționale, atunci când persoanele responsabile de furt vor fi acolo unde le este locul.”
Europa Liberă: Criza bancară prelungită poate distruge economia și îndepărta și mai mult investitorii străini de Republica Moldova, spun experții.
Petras Auštrevičius: „Noi deja vedem primele semne ale acestui fapt. Nicio investiție nu a venit aici. Integrarea europeană în Lituania s-a făcut prin aceea că noi am creat un mediu prietenos, condiții care s-au dovedit a fi atractive pentru investitori, le-am insuflat încredere că pot investi și obține profit, că aceasta creează locuri de muncă și crește nivelul de viață. Care este rostul integrării europene? Formarea pieței unice care se bazează pe aceleași reguli de joc. Moldova cu trei milioane de locuitori nu e China, nu e o piață mare, este o piață mică, mulți ani s-a vorbit că Moldova va deveni ca Hong Kongul ș.a.m.d. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Acum există posibilitatea de a aplica aceste reguli ale pieței comunitare. Eu sper că investițiile vor veni atunci când va fi finalizată ancheta în ce privește furtul miliardului, însă va fi un proces dureros pentru unii reprezentanți ai guvernării. Însă eu aș spune mai degrabă să fie dureros pentru ei decât pentru popor, o perioadă îndelungată de timp. Sper că aceasta se va fi înțelege și că lucrurile nu se vor opri la mijloc de cale.”
Europa Liberă: Mulți cetățeni ai Republicii Moldova au ieșit în stradă, cerând să le fie asigurat un viitor mai bun, să fie stârpită corupția și depolitizate instituțiile statului. Însă acest lucru se face foarte și foarte greu. Cetățenii susțin că în țară oligarhia e cea care dirijează lucrurile. În țara dumneavoastră au existat oligarhi?
Petras Auštrevičius: „Nu, cred că am avut noroc să nu avem oligarhi. Da, la noi au fost oameni bogați, însă ei nu aveau o influență decisivă în societate. Ce este oligarhia? E și economia, și mass-media, și influența politică etc. Noi am reușit să evităm această situație…”
Europa Liberă: Moldova însă nu a reușit. Va trebui să mai treacă mult timp?
Petras Auštrevičius: „În Moldova e altă realitate pentru că trenează reformele. Și oamenii nu mai cred în implementarea lor. Însă atunci când autoritățile speculează pe lupta cu corupția, iar oamenii ies la protest, aceasta creează premise și mai proaste pentru viitor. A specula cu corupţia nu se poate. Aceasta e o boală care distruge ţara. Şi dacă fiecare dă mită sau poliţistului, sau medicului e un pas către distrugere.”
Europa Liberă: În Republica Moldova deja se vorbește despre corupţie la nivel înalt.
Petras Auštrevičius: „Da. Aceasta e corupţie sistemică, corupţie care a afectat verticala puterii. Lupta cu aceasta nu trebuie tărăgănată. Cuiva i se pare că „e o joacă internă, noi aici ne jucăm, ştim regulile jocului” ş.a.m.d. Corupţia a distrus Ucraina, ţară care e de 15 ori mai mare decât Republica Moldova. Şi care a fost distrusă în aşa măsură, încât acum trebuie să fie adunată din cioburi mentalitatea, identitatea ucrainenilor. Agresiunea din partea Federaţiei Ruse a fost un imbold în plus pentru a face acest lucru, dar nu trebuie aşteptate aşa condiţii, când nu numai că a tunat, dar a luat foc și casa. E un pericol naţional imens şi să nu dea Domnul să se întâmple. Dar, probabil, în viaţă, în politică există ultima şansă. Cred că ultima şansă o are acum şi Republica Moldova. Ne uităm serios la aceasta.”
Europa Liberă: Dar cum definiți această seriozitate?
Petras Auštrevičius: „De exemplu, ajutorul financiar din partea Uniunii Europene, acesta lipsește pentru că nu există acordul cu Fondul Monetar Internaţional, fiindcă nu sunt rezultate în implementarea reformelor şi în înlăturarea problemelor din sectorul bancar. Şi trebuie să spun că, probabil, nici nu va fi acest ajutor, fiindcă toți s-au săturat: noi dorim să vedem rezultate concrete. Nu suntem supăraţi pe Republica Moldova, dar vrem ca guvernanţii de la Chişinău să înţeleagă că despre ei vorbim, nu vorbim de Zimbabwe.”
Europa Liberă: Guvernarea de la Chişinău înţelege acest lucru?
Petras Auštrevičius: „Cred că această perioadă de timp, când nu au venit investiţiile şi a întârziat ajutorul din exterior, este foarte dureroasă. De fiecare dată să explici acest lucru instituţiilor europene şi altora costă demnitate. Eu cred că politicienii moldoveni au sentimentul demnităţii.”
Europa Liberă:Tot mai mulți alegatori cer anticipate. Alegerile anticipate ar fi o variantă bună? Sau acum nu e momentul potrivit, așa cum sugerează mai mulți occidentali?
Petras Auštrevičius: „Alegerile privite ca un colac de salvare? Sunt politician, ştiu ce se poate aştepta. Se va schimba componenţa Parlamentului? Probabil, nu. Vor veni oameni noi? Posibil. Uneori aceasta ajută. Dar iarăşi vor veni şi vor spune: „Nu purtăm răspundere pentru ceea ce a fost până la noi. Noi deschidem o pagină nouă în istorie” ş.a.m.d. Eu vreau ca cei care acum sunt la conducere să-şi asume răspunderea şi să facă ceva până la capăt, măcar să înceapă a face ceva. Se pare că deja ajungem la un aşa hotar când se începe. Eu cred că guvernatorul Băncii Naţionale are o altă viziune. Am avut cu el o întâlnire, a fost o altă discuţie, alte răspunsuri la întrebările noastre ş.a.m.d. Au apărut persoane care sunt gata să lupte cu corupţia. Să le dăm o şansă. Mă refer la Centrul Naţional Anticorupţie, ei au un program bun pentru anii 2016-2017. Avem înțelegerea că acest program va fi implementat în timpul cel mai apropiat. Miza că alegerile de la sine vor rezolva toate problemele e greşită. Chiar şi ieşirea din această criză va dura timp. A aduce țara la o criză e uşor, dar a ieşi din prăpastia în care a ajuns Moldova şi cu o asemenea criză a lipsei de încredere, nu doresc nimănui acest lucru. Se poate porni caruselul alegerilor, dar cine va avea de câştigat?”
Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi la conducerea Moldovei şi aţi avea încredere doar 10-15% în rândul populației, ce paşi aţi întreprinde, ca să schimbaţi lucrurile?
Petras Auštrevičius: „Probabil, aş începe cu aceea că aş îngenunchea în faţa naţiunii şi aş cere iertare şi şansă pentru a demonstra că se poate lucra altfel. Dacă aș fi iertat şi mi s-ar acorda încredere, aş înţelege că aceasta e ultima şansă. Pentru că nu se poate să îngenunchezi de două ori şi să te uiţi în ochii cetăţenilor. Este o limită şi la încredere, şi în ce privește promisiunile pe care politicienii le pot face.”
Europa Liberă: Dar cum poate fi asigurată o relaţie normală, neconflictuală cu Rusia, dacă Transnistria rămâne asul principal al Rusiei la graniţa cu Uniunea Europeană?
Petras Auštrevičius: „Trebuie să spun că Republica Moldova, pe de o parte, are un conflict îngheţat, noi înţelegem aceasta. Chiar și din acest motiv, reformele în Republica Moldova trebuie făcute de două ori mai repede: dacă lucrurile vor merge bine aici, Transnistria va privi altfel spre Chişinău. Nu trebuie de tărăgănat, pentru că timpul joacă contra Moldovei. Da, Rusia a devenit un factor ameninţător nu numai în această zona, dar și în regiunea baltică. La aceasta şi Uniunea Europeană, şi NATO privesc cu îngrijorare crescândă şi se pare că acest potenţial al tensiunii dinspre Rusia nu se termină. Eu acest lucru nu-l înţeleg. Cred că Rusia are nevoie de relaţii bune de vecinătate, dar nu tensionate, ca după aceea să spună: „Ne înarmăm, pentru că vecinii nu aşa ne privesc”, acest drum nu duce nicăieri. Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă: criza social-economică nu se rezolvă prin conflicte armate. Aceasta a fost metoda secolelor 18-19, a începutului secolului 20. Federaţia Rusă coboară la nivelul ţărilor lumii a treia, deja nu este interesantă pentru relaţii comerciale, pentru că acum imaginea unei ţări e determinată de tehnologii, de posibilităţi creative, relaţii culturale. „Lacul Lebedelor” deja nu este un produs al Federaţiei Ruse contemporane, iertați-mă. Ce este un produs la ei? Conflictele îngheţate cu vecinii? Cu Ucraina, Georgia, Moldova? Nu este acel vecin la care ne uităm cu noi aşteptări. De aceea, suntem parteneri cu Moldova în aceste probleme, avem deplină înţelegere şi responsabilitate pentru aceste probleme.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, europenii, aţi accentuat importanţa promovării informaţiei obiective, lupta cu propaganda, dezinformarea în privinţa Uniunii Europene şi politicii de vecinătate. Cât este de uşor de făcut acest lucru?
Petras Auštrevičius: „Mulţi din Occident nu credeau că se pot astfel manipula minţile şi inimile oamenilor în regiunea noastră. Şi trebuie să spun că Rusia şi-a demonstrat puterea în această privinţă. Noi am pierdut această luptă, chiar în concentrarea surselor de propagandă.”
Europa Liberă: Dar cât de nocivă este această propagandă?
Petras Auštrevičius: „Ea distruge, pune multe semne de întrebare care rămân în minte, lumea nu mai crede în informaţia veridică. Iar la verificarea acesteia, prin intermediul canalelor ruse, primeşti răspunsuri cu o singură viziune, foarte des distorsionată. Propaganda rusă vizează distrugerea valorilor europene, ceea ce e foarte periculos. E periculos nu numai pentru Republica Moldova. Priviţi ce s-a întâmplat în Germania, ce proiecte de propagandă au fost lansate acolo, încât și nemţii au fost șocați de metode şi de faptul că acest lucru poate fi făcut cu așa investiţii mici. Postul „Russia Today” deja difuzează în spaniolă, franceză, engleză, germană. Chiar şi conținutul știrilor în limba rusă şi engleză de la „Euronews” diferă. Am făcut multe greşeli, deschizând uşile şi ferestrele Europei şi permiţând intrarea virusului propagandei ruseşti, fără să înțelegem în ce măsură acesta va lucra contra tradiţiilor europene şi a altor lucruri în Europa. În această privinţă putem spune cu siguranţă că Federaţia Rusă nu e atât de puternică cât noi suntem slabi în înţelegerea acestui fenomen. Şi când ne vom trezi şi vom începe să realizăm aceasta, lucrurile se vor schimba.”
