Co-preşedinta PNL, Alina Gorghiu i-a identificat pe principalii adversari ai preşedintelui Klaus Iohannis şi ai PNL în persoana celor care încearcă acum să refacă Uniunea Social Liberală. Vorbind cu ocazia celei de-a 141 aniversări a partidului, ea a spus că Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu vor să declanşeze o criză acută pe scena politică românească.
Între oglinzile strâmbe, dar paralele ale puterii
Cele trei nume pomenite de copreşedinta PNL sunt ale unor politicieni care încearcă să resusciteze alianţa câştigătoare a alegerilor generale în 2012. Alături de Uniunea Naţională pentru Progresul României, PSD, şi Alianţa Democraţilor şi a Liberalilor (ALDE) au semnat recent un nou acord de colaborare politică pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul anului. E un fel de a oficializa o legătură care funcţionează extrem de eficient în Parlament. Că numele nu sunt alese la întâmplare o spune pomenirea lui Victor Ponta printre adversari, deşi acesta nu mai pare o persoană importantă decât pentru procurorii anticorupţie.
Ceilalţi doi sunt primul - preşedinte PSD şi condamnat pentru falsificarea referendumului din 2012 şi al doilea - preşedintele Senatului şi al unui grupuscul politic format din disidenţi PNL, o ameninţare mică, dar reală pentru partidul condus de Alina Gorghiu. În tot, alianţa celor trei partide formează cumva un pol de putere asimetric, stăpân pe majorităţile parlamentare şi pe o parte însemnată din administraţia locală.
Este, într-adevăr, un război politic şi fiecare parte şi-a pregătit pe sub masă arme neconvenţionale să-şi anihileze adversarii.
Formula reuşitei în politică: ambuscada
Nu e prima dată când copreşedinta PNL spune că România se află în mijlocul unei ambuscade organizate de PSD şi aliaţii acestuia. De astă dată are şi o schemă a câmpului de luptă şi un calendar destul de exact al acestei strategii: urmează demiterea guvernului, spune Alina Gorghiu, menţinerea lui Tăriceanu în funcţia de preşedinte al Senatului, totul culminând cu încercarea de înlăturare a preşedintelui în toamnă, înaintea alegerilor parlamentare.
Preşedintele mai are peste trei ani de mandat, dar suspendarea lui ar readuce cronometrul politicii la zero. Interimatul ar fi asigurat de al doilea om în stat, şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Adică de grupurile de interese din jurul lui Liviu Dragnea şi Victor Ponta care ar putea dispune cum vor de rezultatul alegerilor parlamentare şi al prezumtivelor alegeri prezidenţiale, conform logicii liderilor PNL.
O istorie în oglindă
Momentul ales pentru aceste declaraţii este simbolic. La festivitatea aniversară au venit lideri mari şi mici ai partidului, iar afirmaţiile Alinei Gorghiu au întins un zâmbet larg de satisfacţie pe chipul noilor colegi din PDL. Căci retorica Alinei Gorghiu nu diferă prea mult de cea a lui Vasile Blaga şi a camarazilor săi, cei care acuzau în 2012 Uniunea Social Liberală că vrea să destabilizeze ţara dându-l jos pe preşedintele Băsescu. Referendumul de-atunci a fost considerat o tentativă de lovitură de stat disimulată în haine democratice, iar susţinătorii lui sunt şi azi atacaţi de oamenii din anturajul fostului preşedinte. Ca şi acum, principalii protagonişti de-atunci, Crin Antonescu şi Victor Ponta, au fost acuzaţi că subminează justiţia, că vor să preia controlul Curţii Constituţionale, că vor să treacă principalele instrumente anticorupţie sub control politic pentru a le putea manipula.
Cum, în ciuda aparenţei de haos, în politică puţine lucruri sunt întâmplătoare, Alina Gorghiu a făcut aceste speculaţii chiar în ziua în care Direcţia Anticorupţie îl punea sub urmărire penală pe Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorilor în dosarul restituirilor în care alţi învinuiţi sunt Paul Lambrino, Remus Truică şi Dan Andronic. Prima reacţie a preşedintelui Senatului nu a fost cererea de autosuspendare, aşa cum ar fi vrut politicienii din PNL. El a publicat o scrisoare în care acuză DNA că îl şicanează pentru că este un „politician incomod”, susţinând că „trăim într-o republică a procurorilor bazată pe politica dosarelor şi a cătuşelor” şi că se repetă teroarea anilor 1950. E posibil ca în vehemenţa acestei scrisori să se facă simţită neliniştea expeditorului.
Conform Regulamentului, articolul 30, revocarea preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a cel puţin o treime din senatori dacă acesta, printre altele, încalcă prevederile Constituţiei sau regulamentele parlamentare. Iar preşedintele Senatului are colegi, mai mult de o treime, care sunt de părere că a încălcat „grav şi în mod repetat” aceste norme. Pentru a fi revocat e nevoie ca peste jumătate dintre senatori să voteze pentru. De altfel, acum două luni, PNL în asociere cu UNPR încerca să-l dea jos pe preşedintele Senatului. Atunci liderii PNL s-au limitat la ameninţări.
Discurs justiţiar sau electoral?
Alina Gorghiu mai are şi alte motive să-l demonizeze pe Călin Popescu Tăriceanu chiar în ziua aniversară a PNL. Şeful Senatului, membru-fondator al PNL încă din primele zile de după evenimentele din decembrie 1989, secretar general şi preşedinte al partidului, este prieten apropiat al lui Victor Ponta. Zilele trecute cei doi s-au întâlnit pentru a discuta despre semnificaţia faptului că, printre cele 140 de modificări aduse de guvern Codurilor penal şi de procedură penală, nu se află şi asigurarea condiţiilor pentru un proces echitabil şi a prezumpţiei de vinovăţie. Cum amândoi politicienii au dificultăţi cu justiţia, e lesne de înţeles de ce pun ţara la cale, întărind impresia unei conspiraţii a penalilor evocată de Alina Gorghiu.
Declaraţiile acesteia sunt o nouă mutare în partida de şah electoral. PNL nu stă prea bine în sondajele de opinie pentru alegerile locale de peste două săptămâni. Rezultatul acestora a anticipat mereu cu precizie dinamica opţiunilor pentru alegerile generale. A agita acum, în preziua turului de scrutin local, sperietoarea crizei politice cu toate consecinţele de care românii nu sunt străini poate aduce pe lângă o mai mare coeziune a partidului în jurul unei frici comune şi ceva procente în contul PNL. Dar poate însemna deopotrivă că liderii liberali sunt prea speriaţi pentru a se mai gândi la alte strategii de atac.
Este semnificativ că numele lui Traian Băsescu nu apare pe lista celor care, conform Alinei Gorghiu, ar complota la înlăturarea preşedintelui Iohannis, deşi fostul preşedinte nu este prieten nici cu succesorul său şi nici cu justiţia. Procuroarea şefă de la Direcţia Anticorupţie, Laura Kovesi, a devenit din protejata sa adversara sa numărul unu. Şi nici faţă de judecători sau Consiliul Superior al Magistraturii nu are cuvinte bune de spus. Absenţa lui din înşiruirea celor care pun la cale o lovitură de palat nu poate însemna decât că influenţa sa politică aproape nulă îl face inofensiv. Sau că actuala copreşedintă PNL şi-a asumat punctul de vedere al celor mai noi tovarăşi de drum, oamenii lui Blaga, că în 2012 România a avut loc o lovitură de stat, chiar dacă printre beneficiari s-a aflat chiar PNL.
De partea cealaltă, Victor Ponta are un alt scenariu. El susţine într-o intervenţie pe pagina de socializare că preşedintele Iohannis vrea să scape de mai mulţi policieni „ca să nu mai conteze propria sa incompetență”. Pe listă se află, cum altfel? Victor Ponta, Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Crin Antonescu, Călin Popescu Tăriceanu dar şi câţiva incomozi din justiţie (sau profitori ai acesteia, depinde cine-i descrie).
Fostul preşedinte PSD are, aşadar un scenariu în oglindă: grupul din jurul PNL, inclusiv preşedintele Iohannis, ar dori anihilarea adversarilor politici, în primul rând, prin demiterea lui Călin Popescu Tăriceanu şi compromiterea lui pe culoarele Direcţiei Anticorupţie. Ar urma liderii politici care se opun PNL-ului.
Şi, parcă pentru a-i da dreptate, după ce spune că liberalismul este o necesitate pentru România de azi, lăudând politicile liberale, istoria şi realizările PNL din ultima vreme, preşedintele Iohannis îşi încheia mesajul adresat participanţilor la festivitatea aniversară a PNL cu vorbele: „Sunt convins că avem împreună un drum comun.” Este şi părerea liderilor PNL care iau multe decizii doar după ce scrutează cu atenţie gesturile măsurate ale preşedintelui Iohannis. Şi însăşi Alina Gorghiu a fost susţinută pe faţă de preşedintele Iohannis atunci când a fost aleasă la şefia partidului.
