Ne-a vizitat redacția de la Chișinău ziarista și analista din Odesa, Hanna Shelest, redactor-șef al revistei academice ucrainene de limbă engleză „UA: Ukraine Analytica". Discuția purtată cu redactoarea noastră s-a referit, printre altele, la efectul sancțiunilor occidentale impuse Rusiei din cauza politicii ei față de Ucraina.
Europa Liberă: Acordurile de la Minsk nu funcţionează, iar dovadă poate fi şi anunţul morţii a cinci militari ucraineni în acest week-end în estul Ucrainei. De ce în aceste condiţii toată lumea se ţine de ele?
Hanna Shelest: „Acordurile de la Minsk trebuie privite ca o platformă de negocieri, nu ca ceva foarte rigid care fie se îndeplineşte, fie nu. Aceste acorduri sunt foarte importante pentru că au evidenţiat câteva probleme cheie ale procesului de negocieri în limita cărora se caută compromisul: în ele sunt fixate câteva principii fără care nu ar exista nici un pas înainte. E vorba despre încetarea focului, schimbul de ostatici, controlul frontierei, monitorizarea organizaţiilor internaţionale, în primul rând a OSCE care observa situaţia din estul Ucrainei. De aceea, aceste acorduri sunt foarte importante măcar şi pentru faptul că permit părţilor să se aşeze la masa de negocieri.
E ca şi în cazul formatului 5+2 pentru reglementarea transnistreană: deşi nu sunt mereu mulţumite, părţile revin la acest format pentru că este singurul clar convenit. E ceea ce stabileşte de fapt regulile de joc. Principala problemă e neîncetarea focului. Fără încetarea focului nu se poate avansa. Din păcate, aşa cum au arătat cele mai recente statistici ale OSCE, în luna mai au fost înregistrate cele mai multe victime printre militarii ucraineni după august 2015. Înţelegem cu toţii că dacă focul ar fi încetat, nu ar fi existat atâtea victime.”
Europa Liberă: M-ar interesa o perspectivă de lungă durată: ce credeţi că se va întâmpla în această perspectivă?
Hanna Shelest: „Există perspectiva cetăţeanului, dar există o perspectivă a expertului. Ca cetăţean, aş vrea fireşte să fiu optimistă. Ca expert, însă, trebuie să iau în calcul şi scenariile negative. Azi nu aş putea anticipa cu ce se va încheia situaţia din Donbas pentru că depinde de foarte mulţi factori.
Din fericire, în ultimul an s-a atestat o oarecare retragere a armamentului greu, ceea ce s-a soldat cu reducerea drastică a numărului de victime printre civili. În ultima săptămână, însă, se poate observa o nouă apariţie masivă a tehnicii grele şi înteţirea tragerilor, ceea ce este foarte periculos pentru că presupune trageri de răspuns şi plasează responsabilitatea pe ambele părţi.
Eu cred că negocierile vor continua, iar întâlnirea în formatul G7 de zilele trecute a confirmat că nu doar Occidentul, ci şi Japonia sunt hotărâte să opteze pentru continuarea sancţiunilor. E adevărat că nimeni nu este gata să ne ofere armament, dar dacă e să fim sinceri, Ucraina are acum o proprie industrie relativ funcţională. Acest armament a fost foarte necesar acum un an. În prezent însă avem funcţională o proprie industrie.
Foarte important rămâne să se înceteze focul şi să existe control asupra frontierei. Dacă s-ar obţine aceste două lucruri, ar exista un pas înainte. Un alt subiect important este cel al alegerilor libere. Reprezentanţii DNR şi LNR sunt cotegoric împotriva unor alegeri care să respecte principiile democratice: ei nu vor să accepte participarea partidelor ucrainene, ei nu vor să accepte un acces firesc al instituţiilor media, accesul observatorilor este foarte limitat, şi, cel mai important, nu se acceptă participarea la scrutin a unui milion jumătate de populaţie intern deplasată. Întrebarea este: cum în aceste condiţii se poate miza pe alegeri libere şi corecte?”
Europa Liberă: Să revenim la subiectul sancţiunilor. UE ar putea relaxa, treptat şi condiţionat, sancţiunile îm potriva Rusiei, spune şeful diplomaţiei germane.
Hanna Shelest: „Sunt declaraţii care nu reprezintă o părere unitară a Occidentului, ci părerea anumitor politicieni. Este clar că dacă autorităţile Rusiei vor începe să îndeplinească anumite puncte, ar fi posibile anumite relaxări, dar la fel pe anumite puncte din lista de sancţiuni. Dar aşa cum a arătat exemplul recentei eliberări a Nadejdei Savcenko, când Federaţia Rusă spera să obţină ridicarea imediată a unor sancţiuni, a arătat că poziţia comunităţii mondiale este destul de fermă: eliberarea unui ostatic nu e premisă pentru ridicarea sancţiunilor. Pentru că există încă vreo 20 de persoane cel puţin se află îân acest moment în temniţele ruse, ca de pildă regizorul nostru celebru Oleg Svinţov. De aceea, eliberarea unui ostatic este simbolică, este importantă, dar nu este premisă pentru ridicarea sancţiunilor. ”
Europa Liberă: Întrebarea principială este totuşi dacă aceste sancţiuni sunt suficiente? Nu în zadar preşedintele ucrainean a cerut zilele trecute mai mult sprijin european în criza ucraineană…
Hanna Shelest: „Sancţiunile au avut un efect economic foarte serios. Să ne uităm la situaţia de pe pieţe, să ne uităm la cursul valutar, să ne uităm la lichiditatea băncilor, respectiv dezvoltarea inovaţională. Impactul direct este că mai puţini bani se pot investi în război. Aceste este un plus foarte important.
La fel, e important mesajul politic al acestor sancţiuni. Despre asta este discuţia: spui că Rusia este izolată, iar a doua zi duci cu ea tratative pe subiectul sirian. Noi înţelegem că Rusia de aceea a şi intrat în Siria ca să poată reveni la masa de contacte directe cu SUA, cu evitarea subiectului ucrainean. Dar în acelaşi timp, dacă vorbim de izolarea celui care a provocat un război şi a încălcat legislaţia internaţională, atdunci această izolare nu poate fi parţială.”
Europa Liberă: Ce credeţi despre atitudinea UE faţă de Crimeea? Nu aveţi impresia că subiectul a şi fost uitat, iar Crimeea nu se va mai întoarce la Ucraina?
Hanna Shelest: „Din păcate, astfel de atitudini sunt frecvente în UE: ea este gata să uite de Crimeea dacă Rusia ar pleca din estul Ucrainei. Crimeea este importantă pentru Ucraina nu doar pentru că e un teritoriu ucrainean, ci în primul rând pentru că acolo sunt oameni care au avut serios de suferit în urma anexării. Ucraina nu este gata să uite de Crimeea. Vor fi necesare foarte multe eforturi.”
Europa Liberă: Într-un interviu la Europa Liberă, fostul ministru de extern e al Cehiei, Karel Schwarzenberg, spunea că Putin nu va renunţa la încercările de a-şi subordona toată Ucraina. Ce credeţi despre această perspectivă?
Hanna Shelest: „Vorbim despre lucruri care nu înseamnă neapărat subordonarea fizică a unor teritorii. Aceasta este o chestiune ce ţine mai degrabă de simbolism.”
Europa Liberă: Înseamnă asta că Putin nu se va opri?
Hanna Shelest: „Politic da, nu se va opri. Garantez 100 de procente. Ceea ce e important să înţelegem după doi ani de conflict e că nu trebuie să personalizăm. Dacă până acum puteam să vorbim despre paranoia unui singur om, în doi ani el a reuşit să creeze o societate paranoică: perceperea NATO ca pe o ameninţare, a UE – la fel, a Ucrainei – ca pe nişte naţionalişti. Sunt mituri care, după părerea mea, sunt mai degrabă pentru uz intern decât extern. Vorbim acum despre o societate nesăracă, dar care a ales stabilitatea în detrimentul libertăţilor personale.”
Europa Liberă: Dar nu credeţi că pentru UE e mai important să aibă relaţii bune cu Putin decât să ajute Ucraina să-l înfrunte?
Hanna Shelest: „Am avut aceste temeri doi ani în urmă. Dar acum urmărim o scădere drastică a acestor genuri de atitudini. Liderii europeni, deşi înţeleg că atât financiar, cât şi politic ar fi mai confortabil să aibă Rusia în aliaţi, şi-au stabilit alte priorităţi. Iar valorile europene, pe care Rusia ar vrea să le privească ca pe ceva efemer, sunt totuşi fundamentale în această poveste. ”
Europa Liberă: Ultima întrebare ţine de Republica Moldova. Nu e secret că Chişinăul se uită la Ucraina ca la un scut care o apără deocamdată de poftele ruseşti. Cum, însă, este privită Republica Moldova dinspre Kiev: ca o vulnerabilitate sau dimpotrivă?
Hanna Shelest: „Chişinăul este un partener strategic pentru Ucraina. Suntem foarte atenţi la criza politică din Republica Moldova, la mişcarea de forţe politice de aici. Chişinăul este foarte important pentru Ucraina şi în chestiunea ce ţine de asocierea la UE. Înţelegem că Republica Moldova fireşte nu-şi poate să abandoneze angajamentele ce ţin de asigurarea rotaţiei de pacificatori, dar chiar şi de militarii din Transnistria. Dar noi la fel vedem că Chişinăul a început să urmărească foarte atent ca aceste rotaţii să se în cadreze în limitele protocolare, vorbesc aici despre expulzările despre care am auzit cu toţii.
Europa Liberă: Totuşi, un eventual preşedinte pro-rus la Chişinău ar fi o mare problemă pentru Ucraina?
Hanna Shelest: „Nu ştiu dacă a existat vreun preşedinte considerat mai pro-rus decât celebrul preşedinte comunist Vladimir Voronin. Totuşi, acesta a făcut la vremea respectivă lucruri importante pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De aceea, un om deştept va gândi întotdeauna în categorii economice şi va înţelege că finanţele nu au de unde veni, mai ales după incredibilul scandal bancar moldovenesc. Economia trebuie dezvoltată, iar aceasta astăzi se poate dezvolta cât de cât doar în limitele acordului de asociere care a fost încheiat.
Europa Liberă: Înţeleg că Ucraina vede mai degrabă Republica Moldova aflându-se în aceeaşi barcă cu ea şi plutind în aceeaşi direcţie cu ea decât în direcţie opusă...
Hanna Shelest: „Absolut”
