Comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie anunţă începerea urmăririi penale în cazul unor medici oncologi pe care-i acuză că ar fi primit mită pentru a prescrie un anumit tip de citostatice. Sunt 77 de cadre medicale care ar fi primit mită pentru a prescrie medicamente scumpe subvenţionate de la buget, dar este foarte posibil ca numărul celor urmăriţi penal să crească. Nu este primul cutremur de pe piaţa medicamentelor anticancer. Multe dintre programele naţionale pentru aceste tratamente lungi şi costisitoare sunt grevate de incompetenţă sau rea-voinţă ceeea ce poate explica neîncrederea crescândă a pacienţilor faţă de spital şi medici.
Competiţia pe această piaţă este acerbă, întreţinută în principal de spaima generală faţă de bolile grele, traumatizante, dar şi de condiţiile de tratament. Criza de medicamente incluse în programele naţionale de sănătate este endemică şi ciclică, iar capacitatea unor cadre medicale de a exploata temerile şi durerea pacienţilor pare să ţină mai degrabă de cinism şi psihopatie. Tratamentele sunt decontate prin programele naţionale anticancer. Alocaţia bugetară pentru acest program este de circa trei sute de milioane de euro. O afacere mare, uşor de controlat dacă ungi uşile care trebuie la Direcţiile şi Casele de Sănătate. Cu asemenea miză, nu e de mirare că mulţi se bat să câştige pe o piaţă unde de multe ori singurul mare inchizitor este propria conştiinţă.
Cum te poţi îmbogăţi de pe urma cancerului
Acum câţiva ani, procurorii dădeau aproape din întâmplare peste o reţea de medici oncologi bucureşteni care-şi menţineau în schema de tratament luni în şir pacienţii decedaţi pentru a le vinde citostaticele pe piaţa neagră. Unii dintre aceşti medici erau şi activişti foarte energici în asociaţii de luptă împotriva cancerului. Alţii prescriau citostatice pacienţilor în faze terminale când cele mai bune medicamente sunt doar analgezicele. Se ofereau apoi să le ia medicaţia din farmacia spitalului, dar medicamentele nu mai ajungeau la pacientul care murise demult. Prejudiciul a fost de câteva milioane de euro. Şi probabil multe vieţi.
Dar reţeta era eficientă. Nu multă vreme după aceea au fost descoperite în Dolj şi Mehedinţi reţele care funcţiona după aceleaşi principii: decontau reţete fictive de care bolnavii nu beneficiau defel. Uneori destinatarii medicamentelor erau persoane decedate. Alteori, persoane care habar n-aveau că sunt în tratament anticanceros.
Anul trecut izbucnea un alt imens scandal după ce s-a descoperit că în mai multe spitale şi farmacii medicamentele pentru boli grave (hepatită, diabet sau cancer) erau contrafăcute. Această afacere era atât de extinsă şi încurcată că a fost nevoie de doi ani până să i se traseze schematic conturile. Epicentrul acestui cutremur a fost Iaşiul, unde au fost descoperit medicamente aduse din Turcia, Bulgaria, Grecia şi Cipru şi vândute în 2013 şi 2014 printr-o reţea de farmacii renumită pentru preţurile ei fără concurenţă. Multe dintre aceste medicamentele nu erau omologate, dar aveau o principală cantitate: erau ieftine şi distribuitorii le livra în cantităţi nelimitate. Cerere să fie!
Şeful Agenţia Naţionale a Medicamentului afirma că e doar un caz izolat. Cu toate acestea s-a descoperit că a fost o afacere de milioane iar hăţişul junglei medicale unde a proliferat se întindea prin toată ţara. Mai mult, spun anchetatorii, unele fierturi care purtau eticheta contrafăcută a unor citostatice de firmă mergeau mai departe, către ţările occidentale, în Germania, Danemarca sau Marea Britanie, de pildă. Aveau căutare întrucât erau vândute la o treime din preţul pe care-l au citostaticele pe piaţa Uniunii Europene. Medicamentele nu erau nocive, ci de proastă calitate şi cu efecte aproape de zero. Mai mult, spun anchetatorii, uneori în loc de medicamente s-a vândut apă de la robinet. Circuitul banilor prin conturile acestor farmacii şi medici era mai degrabă subteran, fluxul financiar trecând prin diverse suveici contabile. Banii erau adunaţi şi risipiţi prin paradise fiscale, până când erau spălaţi şi depuşi în conturi pe care şi azi procurorii abia prididesc să le descopere. Să mai adăugăm că Iaşiul era chiar în acea perioadă în plină criză a citostaticelor şi ministerul Sănătăţii recomanda ca rezerva de medicamente anticancer să fie monitorizată în permanenţă, tocmai pentru că mulţi pacienţi au fost siliţi din cauza crizei să-şi întrerupă tratamentele. Institutul Regional de Oncologie de la Iaşi avea în evidenţe în primul semestru al acestui an peste 11 mii de bolnavi.
La sfârşitul anului 2014 se descoperea în Brăila că mare parte din provizia de citostatice dispăruse. Este vorba despre un tratament extrem de eficient, omologat acum trei ani în România. Medicamentele au fost furate din farmacia Spitalului judeţean de Urgenţă şi nu au mai fost recuperate. Procurorii de la crimă organizată au descoperit că era vorba despre o reţea formată din medici şi farmacişti care furau medicamentele pentru a le vinde printr-o reţea farmaceutică cu puncte de desfacere în Brăila şi Constanţa. Metoda este de manual: medicii oncologi sau de familie au semnat reţete fictive decontate prin programul naţional anticancer. Astfel medicamentele păreau că sunt distribuite unor pacienţi la care nu ajungeau pentru că nu-i aşa? era criză şi nu se găseau medicamente. Ajungeau în farmaciile prietenilor cu care banii se împărţeau frăţeşte. Adevăraţii bolnavi erau nevoiţi prin urmare să-şi cumpere medicamentele pe sub mână. Unii le cumpărau pe cele aduse prin contrabandă din Turcia. Alţii apelau la Farmacia Ahmeyia din Brăila unde îşi plăteau din greu speranţa de însănătoşire.
Sau cumpărau de la medicii pe care-i urmăreşte penal astăzi DNA. Aceştia sunt din categoria de lux a exploatării suferinţei. Mecanismul este simplu: dacă medicii promovează anumite produse, firmele de producţie şi distribuţie îi sponsorizează. Un pacient trebuie să aibă dosarul aprobat de Casa de sănătate şi pentru acceptarea acestuia tot medicii s-ar fi zbătut, influenţând cum puteau pe funcţionari care, după cum ştim, sunt mereu amamtori de un parteneriat public-privat. Farmaciştii ar fi fost cheia de boltă a afacerii, oferind cele mai scumpe produse, că tot erau subvenţionate din bani publici.
DNA susţine că aceşti medici au fost recompensaţi, printre altele, şi cu o vacanţă într-un paradis extrem-oriental, totul fiind disimulat în spatele invitaţiei la un congres de oncologie. Doar că acel congres s-a desfăşurat în Bangalore, India, la două mii de kilometri de New Delhi, locul unde medicii s-au dus în 2012 cu familiile lor într-o vacanţă all inclusive plătită din fondurile de protocol ale firmei.
Românii se tem de spitale la fel de mult ca de boală
După cum se vede unii medici vând nu odată speranţă în sticluţe de apă oxigenată. Nu e de mirare că pacienţilor le este teamă nu neapărat de cancer, ci de tratamente, medici şi spitale. Conform unui sondaj de opinie (realizat în aprilie de IMAS la cererea Centrului pentru Inovaţie în Medicină, pe un eşantion de 1010 de oameni, cu o marjă de eroare de trei procente), pacienţii bolnavi de cancer au o foarte scăzută încredere în autorităţi şi instituţii. Doar 35 de procente dintre cei intervievaţi au încredere în spitalele de stat şi pentru 25% dintre respondenţi cancerul este o boală intratabilă. Conform acestui sondaj, unul din cinci români consideră că principala problemă a sistemului medical este corupţia. Mulţi sunt de părere că medicamentele eficiente ajung în România cu prea mare întârziere.
Criza citostaticelor l-a transformat pe Vlad Voiculescu din bancher în cărăuş de medicamente, apoi în vedetă de film HBO şi, de o săptămână încoace, în ministru al Sănătăţii. Scandalul mitei pentru citostatice se adaugă celui al dezinfectanţilor diluaţi. În aprilie a fost lansat cu tam-tam Programul Naţional de luptă împotriva cancerului prin care se promit mai mulţi bani pentru diagnoza cancerului la sân, colorectal şi HPV. Conform statisticilor oficiale, în România sunt depistate anual 13 mii de noi cazuri de cancer şi mor cincizeci de mii de bolnavi. Ar fi, zic aceleaşi statistici negre, vreo 840 000 de români care au fost diagnosticaţi de-a lungul vieţii, cu cancer. Riscul de deces prin cancer este cu câteva procente mai mare în România decât în alte ţări europene.
Pentru a recăpăta controlul unei situaţii ades haotice şi parcă fără speranţă, guvernul Cioloş promite suplimentarea fondurilor. Dar, după cum a aflat cu siguranţă noul ministru al Sănătăţii de pe când era vicepreşedinte şi trezorier al Coaliţiei europene pentru bolnavii de cancer, banii nu sunt singura şi cea mai grea problemă, ci mecanismele de distribuire a fondurilor, oamenii care dispun de bani şi putere de decizie. Aşa că, aproape sigur, în pachetul de măsuri pentru reformarea sistemului medical pe care ar trebui să-l conceapă până la sfârşitul lunii iulie, conform deciziilor luate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de săptămâna trecută, Vlad Voiculescu va cuprinde nu doar o reevaluare a sistemului de control şi de distribuire a fondurilor în cadrul programelor naţionale de sănătate, dar şi un mecanism de verificare a sănătăţii morale a oamenilor care le gestionează.
