Contribuabilii vor plati pe parcursul a peste 20 de ani prețul fraudei bancare. Moldova s-a confruntat cu condiţii monetare foarte dure, cu dobânzi foarte înalte, deoarece s-a încercat ajustarea economiei la acest jaf. Este declaratia facuta de directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alexander Kremer. El sugerază guvernanților să facă tot posibilul pentru a restabili încrederea investitorilor şi mediului de afaceri dar, in primul rând, încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Europa Liberă: De doi ai în Republica Moldova își desfășoară activitatea directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, domnul Alex Kremer. Bine ați venit în studioul Europei Libere de la Chișinău și mulțumim mult că ați acceptat să facem acest interviu.
Alexander Kremer: „Bine v-am găsit.”
Europa Liberă: Pentru început, vă rugăm să ne spuneți dacă există o strategie a Băncii Mondiale la moment față de Republica Moldova și care sunt riscurile pe care le vedeți dumneavoastră în această țară în anul 2016, dar și în următorii ani. Există o strategie?
Alexander Kremer: „Strategia Băncii Mondiale în Republica Moldova este de a sustine in special moldovenii care au nevoie de sprijin. Vrem sa ajutam Moldova sa relanseze lucrurile. Ceea ce am în vedere aici este că pe parcursul ultimilor ani, până acum doi ani, Moldova a înregistrat un progres semnificativ în ceea ce privește îmbunătățirea standardelor și nivelului de trai în țară. Dar această dezvoltare s-a bazat mai mult pe remitențele care erau transmise de către moldovenii care lucrau peste hotare.
Acum intenția noastră este să creăm pentru Republica Moldova un început nou, ceea ce ar însemna să creeze locuri de muncă aici, în interiorul tarii, ca să nu se mai bazeze atât de mult pe remitențe.
În primul rând, trebuie să abordăm problema cea mare a Republicii Moldova care este corupția, care descurajează întreprinderile private de a face ceva, de a încerca să crească și să se dezvolte. Dacă întrebi un om de afaceri din Republica Moldova care este problema numărul unu, el iți va spune că ceea ce își dorește cel mai mult este să fie tratat egal, conform regulilor. Adică cei din business nu văd nicio problemă în regulile care sunt în țară, doar că vor să fie tratați exact așa cum e scris în lege.
Și, dacă ar fi să aleg al doilea domeniu cel mai important pentru Republica Moldova, ar fi crearea și dezvoltarea competențelor. Anume această materie cenușie pe care o are țara reprezintă capitalul principal al țării, care, pe parcursul ultimilor ani, s-a erodat din cauza deficiențelor care există în sistemul educațional și din cauza emigrației. Și de aceea cred că ar fi o a doua prioritate pentru Republica Moldova.
În septembrie anul curent noi vom începe să elaborăm, împreună cu autoritățile statului, o strategie nouă pentru următorii patru ani de colaborare dintre Banca Mondială și guvernul Republicii Moldova. Și aceasta se va baza pe o analiză pe care planificăm să o publicăm foarte curând. Principalele două aspecte pe care vom pune accentul în această analiză vor fi anume un guvern curat și consolidarea capacităților și competențelor în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule director, ați amintit despre corupția care macină și statalitatea Republicii Moldova. În opinia dumneavoastră, cu acest flagel se luptă sau deocamdată se mimează? Pentru că cetățeanul nu prea are încredere într-o adevărată înfrângere a acestui fenomen negativ – corupția.
Alexander Kremer: „Foarte des mi se pune această întrebare. Sunt întrebat dacă consider că este o luptă reală cu corupția. Ceea ce vreau să vă spun este că niciodată nici eu, nici noi, Banca Mondială, nu ne vom uita la numărul de legi aprobate la capitolul combaterea corupției și nici la procentul sau nivelul de implementare a Acordului de Asociere, prin intermediul aprobării diverselor acte legislative.
Cel mai mult ne interesează să vedem dacă următoarea dată când vom desfășura studiul printre oamenii de afaceri din Republica Moldova această problema nu va mai apărea ca fiind una atât de majoră. Adică atunci când noi îi vom întreba pe ei cu ce problemă se confruntă, corupția nu trebuie să fie menționată ca fiind in topul listei. Pe noi ne interesează opinia celor din prima linie, cei care ne vor spune ce se întâmplă în realitate, dar nu ceea ce e scris pe hârtie sau in legile adoptate.”
Europa Liberă: Dar mediul de afaceri este prietenos? Pentru că, din moment ce nu vin investiții în Republica Moldova, lumea continuă să creadă că impedimentul principal e că există corupție.
Alexander Kremer: „Am văzut chiar în regiuni nu prea îndepărtate de Republica Moldova că e posibil să faci o schimbare foarte rapidă. Sunt dovezi când ţara a trecut de la o corupţie endemică la o situaţie în care a reuşit să relanseze inclusiv încrederea şi speranţele poporului. De aceea, nu vreau acum să judec pe nimeni. Acest lucru a fost posibil pe parcursul mandatului unui singur guvern. Guvernul Filip a spus că de data aceasta dezideratul este real. Vom vedea atunci când vom desfăşura sondajul dacă într-adevăr se va întâmpla.
Eu am încredere în oameni şi sper că, dacă o persoană îţi dă anumite asigurări că se va întâmpla ceva, nu am niciun drept să nu-l cred, până când nu sunt dovezi inverse. Respectiv, le dăm ocazia să se manifeste şi să vedem ce se va întâmpla. La moment vorbim foarte des cu noul guvernator al Băncii Naţionale, domnul Cioclea, care are de a face acum cu un şir de probleme foarte semnificative din sectorul bancar. Dumnealui are foarte multe idei bune şi determinare fermă de a face ceva bun în acest sistem. Respectiv, acum trebuie să vedem dacă forţele politice mai mari vor permite sectorului bancar să-şi revină sau să se relanseze. De aceea, noi trebuie să avem încredere în oameni .”
Europa Liberă: Moldovenii sunt foarte revoltaţi de „jaful secolului”, dar mai tare că deocamdată nimeni nu a fost tras la răspundere pentru dispariţia miliardului furat. Unii zic că s-ar continua şi acum acest jaf, numai că mai subtil. Dumneavoastră ce credeţi? Protestele din stradă au putut pune presiune asupra guvernanţilor să schimbe situaţia în bine?
Alexander Kremer: „Eu nu lucrez pentru o organizaţie politică şi, respectiv, nu pot spune exact ce influenţează politicienii sau organizaţiile politice. Totuşi, din punct de vedere al Băncii Mondiale, noi considerăm că este de importanţă majoră ca să fie trasă la răspundere persoanele care se fac responsabile pentru această fraudă care a avut loc în perioada 2013-2014. Şi nu ne referim aici doar la „peştele cel mic”, dar chiar şi la cei mai mari implicaţi. Şi nu e vorba despre o declaraţie politică, nu, în niciun caz, vorbim pur din considerente economice.
Este foarte important să scăpăm de această impresie care există cu privire la impunitatea în cazul jafului acesta al secolului. Fiindcă dacă cineva a furat sistemul bancar şi a rămas nepedepsit, prin aceasta noi transmitem mesajul că „poţi fura o bancă în această ţară şi să rămâi nepedepsit”. Respectiv, acesta este un subiect foarte important din perspectivă economică.”
Europa Liberă: Pe banca acuzaţilor se află deocamdată doar fostul premier Filat. Unii tind să creadă că nu a fost o singură persoană implicată în acest furt, au fost mai multe, inclusiv dintre cei care au administrat treburile interne ale statului, aşa cum arată şi raportul Kroll-1. Să vedem acum ce va spune raportul Kroll-2.
Alexander Kremer: „Oricare persoană, care dispune de un laptop sau un telefon mobil, poate descărca acest raport Kroll din internet şi, citindu-l, va vedea că este vorba despre o fraudă masivă, cu implicarea foarte multor persoane. Şi, în baza acestui raport, îşi poate crea concluziile proprii despre ceea ce s-a întâmplat de fapt. Anume din considerentul dat, această impunitate, impresia de impunitate care există, este una care aduce daune foarte mari ţării.
Am să explic puţin la ce etapă ne aflăm acum în sectorul bancar. Aşa cum am spus, oricine poate citi raportul Kroll şi poate vedea că problema principală care este descrisă acolo ţine de legăturile
Cauzele care au stat la baza fraudei sau a posibilităţii comiterii acestei fraude în cele trei bănci – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială – încă mai sunt prezente în ţară ...
dintre cei care controlează o bancă şi cei care au luat împrumuturi de la bancă, aceştia adesea fiind aceleaşi persoane. Respectiv, este foarte important să abordăm problema acestei creditări a persoanelor afiliate sau a asociaţilor băncilor.
Pe noi ceea ce ne îngrijorează acum cel mai mult este că cauzele care au stat la baza acestei fraude sau posibilităţii comiterii acestei fraude în cele trei bănci – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială – încă mai sunt prezente în ţară. Şi doar abordând problema acestor beneficiari finali sau proprietari reali ai băncilor, vom putea aborda şi problema creditării persoanelor afiliate. Anume aceasta este prioritatea şi sarcina principală a Băncii Naţionale la moment, să determine cine sunt acei proprietari finali, pentru a putea evita în continuare şi a putea ţine sub control creditarea persoanelor afiliate.
Şi sunt foarte bucuros să spun că noi, Banca Mondială, nu credem şi nu avem nicio dovadă că frauda, care a avut loc până în 2014, se repetă sau continuă. Totodată, noi vrem să ne asigurăm că aceste cauze care au stat la baza şi au dat posibilitate persoanelor să comită această fraudă încă mai sunt prezente şi ele trebuie să fie abordate.”
Europa Liberă: Dar, în opinia dumneavoastră, tranzitul de miliarde mai este o problemă? Sau putem vorbi deja despre o normalizare a situaţiei?
Alexander Kremer: „Economia plătește pentru acest furt al miliardului, în special pe parcursul ultimilor 18 luni, când, după ce au dispărut banii, Banca Națională a fost nevoită, pentru a acoperi toate depozitele care existau în sistem, să emită bani noi, lei noi. Respectiv, o bună parte din acești lei au ajuns ulterior pe piața de schimb valutar, ceea ce a fost și motivul devalorizării semnificative a leului, la începutul anului 2015. Aceasta este o problemă pentru oamenii de rând din țară, inclusiv pentru cei care lucrează la noi, în oficiul Băncii Mondiale de la Chişinău. Și oricând o țară tipărește bani noi aceasta duce la inflație.
Pentru a atenua problema inflației Banca Națională a fost nevoită să ridice ratele dobânzilor pentru împrumuturi, astfel încât să prevină inflația, ceea ce desigur că a afectat atât businessul, cât și fermierii care urmau să ia deja credite mult mai scumpe. Același lucru putem să îl spunem și atunci când lumea se plânge că, de exemplu, din cauza devalorizării leului, acum frigiderul costă prea scump sau împrumutul pe care l-au luat îi costă mult prea mult. Când spun că prețurile au crescut, ei se referă, de fapt că suferă sau au fost afectați de această fraudă, de acest furt al secolului.
Dacă vorbim despre efectele pe termen scurt, atunci putem să spunem că ce a fost mai rău a fost și ceea ce s-a întâmplat s-a întâmplat, aici ne-am referit la ce a fost mai rău. Dar totuși există și efecte pe termen lung. Deoarece, pentru a acoperi acest furt din sistem, Banca Națională a fost nevoită să solicite o garanție de la guvern, pentru a se asigura, în cazul falimentului acestor bănci. Și ulterior Banca Națională a fost nevoită să solicite achitarea acestei garanții de către guvern. Ceea ce înseamnă că acum guvernul și contribuabilii din Republica Moldova vor trebui să achite acești bani Băncii Naționale și perioada de achitare va fi una foarte lungă, până la aproximativ 25 de ani.
Toți contribuabilii țării vor trebui să achite banii aceștia, datoria față de Banca Națională, inclusiv copiii care abia acum s-au născut, când vor ajunge la 20 de ani, să fie și ei contribuabili, vor trebui și ei să continue să achite această datorie. Și aceasta reprezintă o povară pe umerii bugetului și a cetațenilor Republicii Moldova pe mulți ani înainte.”
Europa Liberă: A propos, în Parlament urmează să fie adoptat bugetul național pentru anul 2016. Se constată o dependență aproape integrală a finanțării deficitului bugetar de sursele din exterior, ceea ce, în condițiile actuale, reprezintă un risc semnificativ, spun experții. Ar putea să falimenteze financiar statul Republica Moldova, dacă nu vine asistență din afară?
Alexander Kremer: „Republica Moldova nu va falimenta. Este cel puțin o prognoză sigură pe care pot să o fac aici. Sunt persoana care consideră că acolo unde merită să lăudăm anumite fapte trebuie să o facem, trebuie să recunoaștem acest lucru. Și în contextul acesta fostul ministru al Finanțelor, domnul Arapu, precum și actualul ministru al Finanțelor, domnul Armașu, au făcut un lucru teribil de bun, pentru a încerca să mențină aceste trenduri sustenabile, durabile de dezvoltare a bugetului. Desigur, câteodată au fost nevoiți să aplice niște instrumente foarte brutale de reducere a cheltuielilor, de exemplu, îngheţarea investiţiilor noi sau stoparea achiziţiilor de bunuri şi servicii, la mijlocul anului 2015, ceea ce le-a permis, cel puţin, să menţină această stabilitate macroeconomică în ţară în această situaţie foarte complicată.
Totodată, noi credem că acum e timpul să ne axăm deja pe nişte măsuri care ar fi mai durabile pe termen lung, astfel încât să putem evita măsurile brutale de reducere bruscă sau de stopare bruscă a anumitor cheltuieli publice, dar să ne axăm pe investigarea, pe analiza cheltuielilor publice în general din ţară, pentru a găsi posibilitatea de a le reduce sau de a le elimina, acolo unde ele vor aduce cât mai puţine pagube ţării şi societăţii. Noi, Banca Mondială, am efectuat mai multe studii în acest sens şi vom veni şi cu recomandări cu privire la aceste cheltuieli publice.”
Europa Liberă: E mult sau e puţin, totuşi, 25% din buget să vină din exterior?
Alexander Kremer: „Nu sunt chiar 25% care se prevăd ca resurse din afară, dar aveţi dreptate că suportul bugetar pentru Republica Moldova a fost suspendat de către mai mulţi donatori ai ţării, ceea ce a pus, desigur, Ministerul Finanţelor sub o presiune foarte mare, având nevoie să facă diferite ajustări şi adaptări într-o manieră foarte abilă. Totuşi, eu sper foarte mult că acele condiţii ce vor trebui îndeplinite și situaţia se va schimba, astfel încât Banca Mondială, precum şi alţi donatori să poată relansa acest suport bugetar. De fapt, este partea planurilor mele pentru ţară. Ca orice coordonator de asistenţă externă, eu trebuie să raportez oficiului meu central de la Washington referitor la aceste planuri. Şi eu am inclus în planurile noastre restabilirea acestui suport bugetar, imediat ce condiţiile care au fost convenite vor fi îndeplinite, când va fi posibil acest lucru sau când Banca Mondială va putea relansa acest suport bugetar.
Ceea ce pot să vă acum, că exact un an în urmă am publicat un articol prin care am spus că nu ar fi logic să acordăm asistenţă pe uşa din faţă a guvernului, ştiind că există riscul ca aceşti bani să dispară pe uşa din spate, sau prin sectorul bancar al ţării. Noi considerăm că e foarte important să fie abordat acest risc al sistemului bancar, şi anume creditarea părţilor afiliate.
In acest context, noi discutăm constant cu guvernul, cu Banca Naţională, cu Fondul Monetar, discutăm aceste probleme şi putem spune că acum suntem destul de încurajaţi de calitatea dialogului pe care îl avem şi de acea energie şi determinare care vine din partea Băncii Naţionale. Noi vrem să vedem că aceste riscuri, care au existat până acum cu privire la acreditarea părților afiliate, pot fi uitate. Pentru aceasta e nevoie acum doar de decizia politică care să permită sectorului bancar să-şi revină. Şi, după cum am spus, noi lucrăm îndeaproape cu Fondul Monetar, noi ne consultăm permanent. Și, atunci când FMI va fi gata să prezinte programul său cu Republica Moldova către oficiul central aceasta va servi drept culoarea verde a semaforului pentru noi, pentru a acorda suportul bugetar.”
Europa Liberă: Ipotetic vorbind, dacă domnul Alex Kremer ar fi în fruntea Republicii Moldova, care ar fi primul pas pe care l-ar face ca să readucă încrederea cetăţeanului în instituţiile statului şi în ţara Republica Moldova?
Alexander Kremer: „În această situaţie, tuturor şefilor de instituţii care au de a face cu businessul ţării, tuturor celor care se ocupă de inspectarea sau reglementarea afacerilor, le-aş spune: „Domnilor şi doamnelor, eu nu vreau să mai aud nicio plângere din partea businessului, din partea sectorului privat că sunt trataţi incorect sau inadecvat de către personalul vostru. De aceea, vă rog frumos să transmiteţi acest mesaj tuturor”.
Şi sperăm că în câteva luni deja vom începe să primim semnale pozitive din partea businessului şi banii vor începe fie aduşi în ţară şi să fie investiţi de către businessul Republicii Moldova, sa fie create locuri de muncă noi, astfel încât să existe oportunităţi de ocupare a forţei de muncă aici, în ţară, fără a fi nevoie să plece oamenii la Moscova sau Milano. Şi, respectiv, ţara să devină o economie prosperă, de succes, ceea ce îi permite să fie aşa, ţinând cont de proximitatea sa faţă de piaţa cea mare din Europa şi posibilităţile acordate de Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv.”
Europa Liberă: La întrebările noastre a răspuns directorul Băncii Mondiale, Alex Kremer. Dar trebuie să vă cer şi un mesaj pentru cetăţeanul simplu. Ce îndemn aveţi către omul de la firul ierbii?
Alexander Kremer: „Aveţi o ţară care poate deveni de succes, foarte şi foarte rapid. Avem toate condiţiile necesare pentru acest lucru – oameni care sunt foarte inteligenţi şi sunt foarte muncitori şi lucrează foarte mult. E nevoie de o foarte mică schimbare a tonalităţii pentru a restabili încrederea businessului în ţară.
Aproximativ un an şi jumătate în urmă, am fost în călătorie în Italia, împreună cu soţia mea, şi acolo, când eram întrebat de unde vin, le-am spus că vin din Republica Moldova. Reacţia italienilor a fost: „Ce norocos eşti că ai posibilitate să lucrezi cu aceşti oameni care sunt cei mai buni şi cei mai muncitori din toţi cei pe care îi avem noi aici veniţi în Italia”. De ce aceşti oameni nu ar putea face acelaşi lucru aici, în Republica Moldova?! E nevoie de doar o schimbare foarte şi foarte mică.”
