Dintr-un studiu al Universităţii din Leipzig, publicat astăzi, rezultă că în Germania tendinţele xenofobe sînt în creştere.
Studiul intitulat „Die enthemmte Mitte” (ceea într-o traducere aproximativă înseamnă: Centrul [societăţii] dezlănţuit) a fost finanţat de către fundaţiile „Heinrich Böll”, „Rosa Luxemburg” şi „Otto Brenner”. Studiul a fost realizat în urma unor sondaje. Aceste sondaje cuprind date culese din partea răsăriteană şi occidentală a Germaniei - coroborate, oferind o imagine a ţării întregi.
41% dintre persoanele intervievate se pronunţă pentru stoparea migraţiei musulmanilor. (În urmă cu 2 ani, doar 20 % aveau această părere.) Fiecare al doilea cetăţean afirmă că din cauza prezenţei musulmanilor în Germania se simte ca „un străin în propria ţară“. Această părere este răspîndită mai ales între membrii, susţinătorii şi simpatizanţii partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Acest partid, înrudit ideologic cu Frontul Naţional din Franţa, creat în urmă cu trei ani, a cunoscut o ascensiune spectaculoasă, reuşind să intre în mai multe landtag-uri (parlamente regionale). La alegerile europene, din 2013, a intrat în Parlamentul European. În 2014, în landtag-urile din Turingia, Saxonia şi Brandenburg. În 2015, în parlamentele din Bremen şi Hamburg, iar anul acesta în cele din Saxonia Anhaltină, Baden Württemberg şi Renania Palatinat. Potrivit altor sondaje, AfD-ul are şanse mari de a intra anul viitor – cînd se vor desfăşura alegeri generale - şi în Bundestag (în Parlamentul federal de la Berlin).
Peste 80% dintre persoanele chestionate sînt de părere că autorităţile statului să nu dea dovadă de „generozitate“, atunci cînd examinează solicitările de azil. Aproximativ 60% cred că solicitanţii de azil nu sînt supuşi unor persecuţii politice în ţările lor.
Anti-ţiganism, antisemitism şi social-darwinism
Îngrijorătoare sînt şi cifrele care dezvăluie o creştere a aşa-numitului anti-ţiganism, a antisemitismului, şi a tendinţelor pentru soluţii autoritare. Astfel, peste 55% din populaţia Germaniei este de părere că romii şi populaţia sinti tind spre acţiuni criminale. 49,6 procente chiar afirmă că ar trebui interzis accesul romilor în centrele oraşelor (în 2014 erau de această părere 41,1%).
10,9% susţin că influenţa evreilor este prea mare, 9,5% cred că evreii se folosesc de manevre pentru a-şi impune interesele şi 9,6 procente sînt de părere că evrei „nu se prea potrivesc“ cu germanii, fiindcă ar avea nişte însuşiri „ciudate“.
De remarcat sînt şi părerile social-darwiniste şi autoritare. Astfel, 8,4% cred că cel puternic este îndreptăţit de la natură ca să se impună; 12 procente cred că germanii sînt un un popor superior faţă de alte popoare, iar 9,5% afirmă că există dreptul la existenţa a unei „vieţi valoroase“ în detrimentul celei fără valoare.
10,6% dintre cei chestionaţi îşi doresc o persoană autoritară în fruntea statului, iar 21,9% se pronunţă pentru un partid unic german care să reprezinte comunitatea etnică. Doar 6,7%, însă, ar prefera în acest context instaurarea unei dictaturi şi renunţarea la sistemul democratic.
Potrivit autorilor acestui studiu, se poate concluziona că societatea germană este pe cale de a se polariza. Totodată, se poate remarca tendinţa unor grupuri radicale de dreapta de a-şi impune interesele pe calea violenţei. Segmentele populaţiei care au concepţii radicale de dreapta s-au pronunţat pentru susţinerea Alternativei pentru Germania (AfD). Cei care susţin mişcarea islamofobă Pegida (Patrioţi europeni contra islamizării Apusului) împărtăşesc idei extremiste de dreapta, adică sînt contra statului de drept, sistemului parlamentar şi partidelor democratice, pledînd pentru instaurarea unui regim autoritar.
