De ce printre semnatarii declarației nu s-a numărat Republica Moldova, deși de pe teritoriul ei au fost duși în lagărele staliniste sute de mii de oameni?
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, spune că a primit de la colegii estonieni o invitaţie să se alăture declarației comune de condamnare a deportărilor, ba chiar că ar fi răspuns afirmativ, doar că se pare că a întârziat:
„Noi am primit o invitaţie neformală vineri seara, pe mail, să ne aliniem acestei iniţiative. Am consultat opinia Ministerului de Externe, aşa cum e normal în asemenea situaţii, al consultat alţi colegi din guvern şi luni am expediat la adresa de la care a venit invitaţia anumite propuneri de îmbunătăţire a textului, cu includerea Republicii Moldova în el, dar cu schimbarea anumitor date istorice - pentru că acolo se indica ziua de 14 iunie, dar la noi primul val a început pe 12-13 iunie… Probabil că în drum comunicarea s-a viciat. Din păcate, am avut puţin timp: târziu am fost informaţi, probabil târziu am dat propunerile la text. Regretăm şi noi, şi ei, că s-a făcut totul grăbit şi cu deficienţe.”
„La ce servesc miniştrii de justiţie în Republica Moldova, dacă nu folosesc asemenea ocazii de a face justiţie celor deportaţi, dintr-un gest de reparaţie istorica şi umanitate?”, se întreba pe reţele de socializare marţi, în ziua publicării declarației din care lipseşte Republica Moldova, fostul ambasador moldovean de la Washington, Igor Munteanu.
„Republica Moldova continuă să se depărteze de idealurile şi modelul democratic pe care balticii l-au îmbrăţişat”, era concluzia ambasadorului, care nu a ezitat să lanseze şi câteva reproșuri la adresa primelor persoane în stat: a preşedintelui Nicolae Timofti, care s-a rezumat la difuzarea unui mesaj scris, fără a se prezenta la vreo manifestare publică în memoria victimelor deportărilor; dar şi a şefului executivului, pe motiv că tocmai l-a invitat la Chişinău pe controversatul vice-premier rus Dmitri Rogozin.
„Ori poate crede cineva ca reparațiile istorice se fac doar la Academia de Ştiinţe, iar justiţia se face doar în favoarea celor cu private-jet-uri de familie? Ori poate crede cineva că deportările nu mai contează? Sau că invitatul special al PM Filip, alias Dima Rogozin, este cel mai potrivit sa citească numele persoanelor omorâte de sovietici după '40, după '44 şi mai departe!?!”, scria diplomatul în comentariul său.
Igor Munteanu nu este singurul care a criticat lipsa Republicii Moldova din lista semnatarilor declarației.
Iulian Carp, deputat pe listele Partidului Liberal, singura forţă politică de la putere care îşi asumă clar angajamentul pentru sprijinirea victimelor comuniste, crede că eroarea Ministerului Justiţiei trebuie reparată:
„Sper că până la 6 iulie, atunci când este zi comemorativă în memoria victimelor deportărilor comuniste, Ministerul Justiţiei va avea o poziţie şi va semna actele de rigoare ca Moldova să adere la această declaraţie. Sper că e doar o eroare umană, chiar dacă nu este bine nici eroare să existe, mai ales în ce priveşte condamnarea deportărilor. Aceste crime au fost condamnate chiar de Partidul Comunist din Rusia pe timpul lui Hruşciov. Chiar nu văd o problemă, de ce nu a avut loc o aliniere la această iniţiativă”.
În Republica Moldova au avut loc marţi, la fel ca în statele baltice, acţiuni de comemorare a deportărilor masive din timpul ocupației sovietice, dar nici una din persoanele oficiale din stat nu s-au alăturat acestor manifestaţii.
