În Parlamentul European se discută despre o „relansare a dialogului” cu Federația Rusă. Unii dintre cei mai activi promotori ai acestei idei sunt deputatii italieni. Italia este una dintre economiile europene cele mai afectate de sancțiunile impuse de UE Federației Ruse pentru anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei. Însă pe ce baze se poate schimba retorica UE în raport cu Rusia? Este una dintre întrebările adresate de corespondenta Europei Libere la Strasbourg, eurodeputatei Daniela Aiuto, afiliată Grupului Europa Lbertății și Democrației Directe. Danilea Aiuto este și membră a delegației parlamentare UE-R. Moldova:
Europa Liberă: Doamnă Aiuto, multă vreme s-a vorbit despre Moldova, ca despre elevul exemplu din Parteneriatul Estic, țara care părea că se apropie cu cea mai mare viteză de șansa de a fi primită în clubul democrațiilor europene. Lucrurile s-au schimbat, din păcate? Ce poate face UE pentru readucerea Moldovei pe drumul european început cu atât elan?
Daniela Aiuto: „Democrația însemnă că cei care conduc o țară sunt reprezentanții cetățenilor. Parlamentul este instituția aleasă de popor să decidă drumul urmat de o țară. Ca atare, eu nu cred că UE trebuie să intervină în dezvoltarea unei țări, in evoluțiile democratice dintr-o țară. Eu, ca cetățean italian, nu aș accepta așa ceva. Și așa cum nu este de tolerat nici o ingerință internă a UE, tot așa nu trebuie tolerată nici o ingerință din partea altor state, Rusia, in cazul Moldovei. Ca atare, Parlamentul, care este vocea populației în conducerea țării, trebuie să aibă libertate absolută să aleagă prioritățile țării, drumul urmat de țară. Moldovenii trebuie să aleagă pe ce drum merg, pe cel european, de exemplu, fără a fi influențați de priorități sau calcule externe, ale altor țări sau organisme externe. Nu trebuie permisă ingerența acestora.”
Europa Liberă: Moldova, ca și Italia, este o țară caracterizată printr-o instabilitate politică aproape cronică. Cum spuneam, și țara Dvs, Italia, este o țară cu o lungă istorie de instabilitate politică. Este proverbială, a devenit clasică instabilitatea politică din Italia, care, în ciuda schimbărilor dese de guvern, nu doar că funcționează, dar ramane o mare putere politică și a cincea economie din UE. Cui se datorează acest lucru? Cum putem explica?
Daniela Aiuto: „Nu este chiar așa. Cetățenii italieni plătesc cu vârf și îndesat această instabilitate politică. Suntem la al treilea guvern neales de popor. După căderea guvernului Berlusconi a venit un tehnician, profesorul Monti, susținut, in principal de Comisia Europeană, și care a luat o serie de măsuri de austeritate pe care cetățenii italieni le denumesc „lacrimi de sânge”. După guvernul Monti, au urmat guverne care nu au mai avut sprijinul populației. Dacă aceste guverne ar fi supuse testului votului, ele nu ar trece acest test.
Eu sunt, de aceea, pentru o democrație participativă, în care politicienii să fie cât mai aproape de votul cetățenului. Relația să fie cât mai directă. Suntem sătui să le dăm votul unora care după ce câștigă alegerile uită ce au promis. Iar cetățenii sunt cei care plătesc de fiecare dată. Iată, Italia este una dintre țările UE cu cea mai înaltă rată a șomajului în rândul tinerilor, numărul doi după Spania. Peste 10 milioane de cetățeni italieni trăiesc sub pragul sărăciei. În plus, ne confruntăm cu incredibila problemă a refugiaților, care, în ciuda sistemului de redistribuire din UE, rămâne tot în sarcina guvernului italian.”
Europa Liberă: Analiștii politici sunt de părere că propaganda rusească s-a dovedit de un real succes in Moldova, și că acesteia i se poate datora scăderea elanului populației față d de proiectul european, ca și creșterea în popularitate a partidelor pro-ruse, precum Partidul Socialist sau Partidul Nostru. Cum poate sprijini Delegația UE-Moldova Chișinăul în acest efort de contracarare a propagandei pro-ruse?
Daniela Aiuto: „Așa este, Moldova a moștenit istoric o influență rusească, și este nevoită acum să îi facă față. UE trebuie să ajute țări ca Moldova, Georgia, Ucraina, să se doteze cu instrumente care să le permită să decidă de unele singure ce drum doresc să urmeze, atât în plan intern cât și extern. UE nu trebuie să lase Moldova singură în acest efort. Moldova nu trebuie abandonată în fața unor forțe care au propria lor agendă, alta decât cea națională a Moldovei. Moldova trebuie să primească instrumente care să îi permită să aleagă singură ce cale are de urmat.
Pe de altă parte, identificarea Rusiei cu o problemă, ca marea problemă a R. Moldova nu a demonstrat că a îmbunătățit lucrurile. Nu a adus soluții. Dimpotrivă. Înțeleg că o astfel de abordare se pregătește și la nivel european: o reapropiere de Rusia. Eu vad cu ochi buni această reapropiere de Rusia, care pare că se gândește la nivel european. Tăierea dialogului nu reprezintă în nici o situație o soluție, nu reprezintă o soluție pentru nimeni. Mentinerea sanctiunilor împotriva Rusiei a declanșat probleme și pagube și în econimia italiană. Așa încât pozițiile rigide de acum nu ne aduc nimic. Trebuie reechilibrate raporturile dintre UE si Rusia, precum și dintre UE, respeciv Rusia, și aceste state din Est care au moștenit influența Mamei Rusia. Aceste tari desi au moștenit această influenta, doresc să se dezvolte în mod autonom. Reaprinderea dialogului dintre UE și Rusia poate aduce soluții în acest caz.”
Europa Liberă: Și cu statul de drept, democrația, drepturile omului cum rămâne? Există totuși puncte care nu sunt negociabile în dialogul dintre UE și Rusia, nu? Este vorba despre aceste principii de bază: democrație, stat de drept, drepturile omului. Prin încălcarea acestor principii s-a ajuns la război și mii de morți în Ucraina. Vorbiți de „reînnodarea dialogului”, dar de unde, cât se poate negocia, cât de flexibilă trebuie să fie UE cu Rusia?
Daniela Aiuto: „Condiția reluării dialogului trebuie să fie respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost generat de Rusia, iar apoi fiecare parte a escaladat conflictul. Așa s-a ajuns la război. Au existat și motive de ordin economic sau geo-strategic: gazul, prezența și influența în Marea Neagra, Crimeea… Dialogul politic trebuie să se pornească după ce există asigurări că nu există ingerințe politice sau economice în aceste țări. Rusia presează Ucraina cu gazul, de exemplu. Trebuie aici impuse condiții clare. UE trebuie să garanteze că dialogul dintre Moldova și Rusia are loc cu respectarea unor reguli de bază, că Rusia nu intervine in politica economică sau externă a Moldovei. Iar UE trebuie să facă la fel.”
