La împlinirea a 76 de ani de la deportările staliniste din 28 iunie 1940, la Muzeul Național de Istorie de la Chișinău a fost inaugurată o expoziție de fotografii și documente despre deportați, întitulată „Basarabeni în GULAG”.
Expoziția de fotografii, care cuprinde 130 de imagini am parcurs-o în compania unui deportat, Andrei Golban. S-a regăsit în una din fotografiile care înfățișau copiii basarabenilor trimiși în Siberia. Avea aproape trei ani când familia sa a fost exilată în regiunea Tomsk, unul din centrele de deportare, așa cum spune el:
„Astea-s centrele de deportare, da. Iată, de exemplu, Tomsk, unde eu am fost, dar și alți basarabeni. Și cine acolo au fost, acei care erau harnici, care aveau pământ și lucrau, lucrau. Arăt aici fotografia lui tata, eu nu-l știu, dacă eu sunt născut în 1937, iar pe el l-au luat mai înainte decât pe mine și mama.”
Urmărind imaginile, Andrei Golban se întreabă doar cine mai este interesat să asimileze aceste imagini document, or, în opinia sa, orele de istorie predate la școală nu sunt suficiente pentru a stimula tinerii să studieze îndeaproape cele trei valuri de deportări:
„Mă gândesc acum că o să vin aici cu nepotul, cu feciorii, ca să vadă. Trebuie de educat, să înțeleagă cum au trăit părinții, cum s-a format tăria de caracter, prin muncă au dobândit viața normală.”
Imaginile și documentele din cadrul expoziției sunt, de fapt, memorii ale victimelor deportărilor staliniste, colectate din arhivele de familie ale supraviețuitorilor . Ludmila Cojocaru, conferențiar universitar la Institutul „ProMemoria” al Universității de Stat din Moldova spune că cele expuse arată viața de zi cu zi, procesul de școlarizare și copilăria celor deportați:
„Poate nu chiar din momentul în care au fost dislocate acolo sub regim de reședință forțată, dar au încercat la prima ocazie să facă astfel de fotografii, așa cum ne spun chiar ei, cu scopul de a le transmite acasă, pe diferite căi, desigur ocolite, ca să le dea de știre celor de acasă că au ajuns undeva și mai sunt în viață. De multe ori, desigur, erau persoane și membri ai familiei lipsă.”
Elena Postică, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie menționează că expoziția ,,Basarabenii în Gulag” este o lecție de istorie trăită, din care și actualii guvernați ar avea ce învăța:
„Este un omagiu adus victimelor represiunilor politice și un avertisment pentru contemporani, ca să facă totul pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.”
Fiecare fotografie, în opinia Elenei Postică, ascunde destine și istorii de viață care, parte din ele au fost recuperate și publicate în cartea cu titlul ,,Arhivele Memoriei”. Într-un alt volum din această serie ar urma să apară interviurile realizate cu cei care au supraviețuit deportărilor, precum și multe alte fotografii nepublicate până acum.
