S-au împlinit doi ani de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Guvernul de la Chişinău a anunţat că autorităţile ar fi îndeplinit aproape 70 la sută din angajamentele prevăzute în Acord, asumate într-o „foaie de parcurs” schiţată în februarie curent. Totuşi, pentru moment, din cauza scandalului din sistemul bancar, ajutoarele partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, între care şi Uniunea Europeană, rămân blocate. U, Pirkka Tapiola:
Pirkka Tapiola: „Până în prezent, Acordul de Asociere semnat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost aplicat provizoriu şi cred că putem trage anumite concluzii de pe urma acestor doi ani: ce s-a realizat, care au fost aspectele pozitive şi la ce se poate lucra în continuare. Aş începe cu lucrurile bune care s-au făcut în această perioadă. Cel mai pozitiv efect al Acordului îl constituie creşterea volumului de comerţ între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Este o creştere relativă faţă de volumul total al comerţului pe care Republica Moldova îl are cu partenerii săi externi, subliniez că proporţia schimburilor comerciale între UE şi Republica Moldova este de 64 la sută.
De asemenea, vorbim despre o creştere absolută a volumului comercial. Acest aspect este unul foarte important. În pofida faptului că economia naţională nu a crescut simţitor, atât din motive obiective interne, cât şi externe, noi am înregistrat o evoluţie pozitivă în relaţiile noastre comerciale. Acest aspect ţine de comerţ, însă Acordul de Asociere este mult mai larg şi presupune că părţile s-au angajat să-şi dezvolte relaţiile în baza unei asocieri politice şi integrări economice. Până la urmă, Acordul de Asociere reprezintă o „foaie de parcurs” al cărei scop este aducerea Republicii Moldova mai aproape de standardele europene, atât în chestiuni economice, fito-sanitare, de concurenţă corectă în afaceri, deci, condiţii care, unu, facilitează comerţul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi, doi, oferă noi oportunităţi şi un mediu propice atât pentru cetăţenii moldoveni, cât şi pentru ţară. Armonizarea legislativă a început, au fost adoptate un şir de legi, iar unele deja sunt implementate, însă vom putea vorbi despre succesul Acordului de Asociere doar atunci când cetăţenii Republicii Moldova vor putea să se bucure de beneficiile acestuia. Trebuie să subliniem că am deschis pentru Dvs una din cele mai mari şi mai bogate pieţe de desfacere, această piaţă este la hotarul Republicii Moldova, deci, o infrastructură bună este asigurată, forţa de muncă este una de calitate, deci, Republica Moldova poate deveni una din primele ţări pentru investiţii străine şi care poate deveni competitivă. Însă în acest context trei lucruri sunt importante: sistemul de justiţie trebuie să funcţioneze într-o manieră independentă şi transparentă, nu trebuie să lăsaţi loc pentru corupţie dacă vreţi să atrageţi noi investiţii şi principiul asupra căruia trebuie să insistaţi este cultura statului de drept, pentru că dacă avem un stat de drept, toate reformele pe care vi le-aţi asumat vor fi duse la capăt şi vor funcţiona.”
Europa Liberă: Dle Tapiola, rămânem tot la „construcţia Uniunii Europene”. A trecut câteva zile de la referendumul consultativ din Marea Britanie, unde cetăţenii au votat pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană, fapt care a zdruncinat construcţia europeană, parte a căreia este şi Parteneriatul Estic. Am asistat la recentul referendum din Olanda ce a respins Acordul de Asociere a Ucrainei la UE, am asistat, deci, la referendumul din Marea Britanie… în aceste condiţii, Dle Tapiola, pe ce mai pot miza ţări ca Republica Moldova? Există temeri că atenţia şi ajutorul Uniunii Europene pentru Republica Moldova ar putea scădea. Cât de motivate sunt aceste temeri?
Pirkka Tapiola: „Permiteţi-mi să formulez ceea ce se întâmplă în Regatul Unit în felul următor: în cadrul unui proces liber şi democratic, cetăţenii britanici şi-au exprimat opinia. Regretăm decizia luată, dar o respectăm. Săptămâna trecută, liderii a 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, alături de preşedinţii Martin Schulz, Donald Tusk şi Jean-Claude Junker, şi-au exprimat determinarea că Uniunea Europeană va rămâne unită, pentru a face faţă provocărilor secolului 21, pentru a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă cetăţeni noştri, spre binele lor. Suntem gata să facem faţă dificultăţilor cu care ne vom confrunta şi cum a menţionat şefa mea, Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, cu ocazia prezentării noii Strategii globale ale UE, credem că cetăţenii europeni cât şi întreaga lume au nevoie de o „mai multă Europă” prezentă nu doar în UE, dar şi în afara hotarelor sale”. Sunt convins că Uniunea Europeană va rămâne în continuare un actor puternic pe plan internaţional. Acest lucru înseamnă că angajamentele pe care ni le-am asumat în raport cu Republica Moldova nu se vor schimba. Tocmai am vorbit despre aspectele puternice ale Acordului de Asociere şi care reprezintă un angajament profund pentru ambele părţi. În continuare, recomandarea mea pentru Republica Moldova este să se concentreze pe implementare a reformelor asumate, care o vor ajuta să se apropie de UE şi de acel nivel de prosperitatea de care se bucură cetăţenii europeni.”
Europa Liberă: Excelenţă, revenind la situaţia internă din Republica Moldova, în ultimul timp, cetăţenii moldoveni au fost cu ochii pe sistemul bancar din Republica Moldova. Săptămâna a început cu condamnarea fostului premier Vlad Filat, au urmat mărturiile unui fost angajat al CNA în cadrul unei emisiuni televizate despre aşa-numitul furt al miliardului. Ce sentimente vă încearcă atunci când urmăriţi aceste evenimente?
Pirkka Tapiola: „Întâi de toate, aş dori să mă abţin de la reacţiile şi discuţiile purtate la momentul actual în mass-media de către reprezentaţii diferitor instituţii. Însă, subliniez că urmărim foarte îndeaproape ceea ce se întâmplă şi aş dori să accentuez două aspecte în acest sens: întâi de toate, cred că această situaţie demonstrează cât de importantă este asigurarea unui cadru funcţional în sectorul bancar, astfel încât pe viitor asemenea situaţii să nu se repete. Al doilea aspect la care mă voi referi ţine de dreptul general la un proces echitabil şi corect, precum şi dreptul societăţii de a fi informată şi de a putea monitoriza felul în care evoluează asemenea procese. Cu siguranţă v-aţi familiarizat cu reacţia purtătoarei de cuvânt al Serviciului de relaţii externe ale UE, la scurt timp după condamnarea Dlui Filat, în care s-a remarcat importanţa respectării dreptului la un proces corect şi public. Ne-am exprimat îngrijorarea asupra faptului că acest proces a avut loc cu uşile închise, ceea ce a privat cetăţenii de posibilitatea de a fi informaţi amănunţit cu privire la ce s-a întâmplat, într-o chestiune importantă pentru întreaga societate. Subliniez că nu ne pronunţăm asupra faptului dacă persoana la care ne referim este sau nu vinovată. Am spus foarte clar că toţi cei care se fac vinovați de frauda bancară trebuie aduşi în faţa justiţiei şi să suporte consecinţele.”
Europa Liberă: Dar, dle Tapiola, câtă încredere aveţi că vom asista la un asemenea deznodământ, în condiţiile sistemului de justiţie din Republica Moldova?
Pirkka Tapiola: „Cred că este mai puţin important câtă încredere am eu, mai importantă este încrederea populaţiei în acest proces şi în sistemul de justiţie. Mă voi referi la acelaşi principiu asupra căruia am insistat şi în cazul Dlui Filat, şi anume necesitatea asigurării unui proces public şi echitabil, pentru ca populaţia să ştie ce s-a întâmplat cu impozitele pe care le-a achitat, cum a afectat acest caz economia naţională a ţării, cine a fost implicat etc. Deci, vorbim despre posibilitatea de a-i acorda cetăţeanului toată informaţia, şi dacă acest lucru se va întâmpla, oamenii vor avea încredere că procesul este unul deschis şi transparent.”
Europa Liberă: Excelenţă, problemele din sistemul bancar au stat la baza decizii partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, Banca Mondială, Uniunea Europeană, de a stopa finanţarea pentru Republica Moldova. Cât de reale sunt şansele reluării finanţării, mă refer la Uniunea Europeană?
Pirkka Tapiola: „Sper ca aceste şanse să fie destul de mari. Răspunsul la această întrebare va depinde de ce se va întâmpla în următoarele săptămâni. Ne-am expus clar poziţia şi am făcut o legătură strânsă între semnarea unui program cu Fondul Monetar Internaţional şi decizia noastră de a relua asistența bugetară pentru Republica Moldova. Nu avem o altă soluţie. Suportul bugetar este oferit în baza unor condiţii de ordin general, dar şi de ordin specific, printre care necesitatea unei stabilităţi macrofinanciare, transparenţa sistemului bugetar etc, condiţii ce urmează a fi asigurate pentru a se putea beneficia de această asistenţă. De asemenea, criza din sistemul bancar, a fost urmată de o „chitanţă” uriaşă ce urmează a fi plătită pentru a o depăşi. Ca urmare, stabilitatea macrofinanciară a fost afectată. În plus, este necesar un cadru stabil de funcționare al sectorului bancar, astfel încât situaţiile la care am asistat să nu se mai repete. În acest sens, FMI are cea mai bună expertiză din lume, iată de ce Uniunea Europeană a făcut legătura între reluarea finanţării pentru Republica Moldova şi semnarea unui Acord cu Fondul Monetar Internaţional. Să sperăm că de această dată Acordul va fi semnat, or, noi ne dorim să susţinem reformele din ţara Dvs, să vă oferim asistenţa necesară, astfel încât aceasta, într-o manieră transparentă, să ajungă la beneficiarii finali – cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dle Tapiola, la final de interviu, ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova?
Pirkka Tapiola: „Mesajul meu se va referi la Acordul de Asociere care a intrat în vigoare la începutul acestei luni. Vreau să ne felicităm pe noi toţi, dar mai ales pe cetăţenii Republicii Moldova cu această ocazie. Îi îndemn să se uite la succesele pe care le-am obţinut: Republica Moldova este prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic care are un regim fără vize pentru zona Schengen şi Acordul deschide posibilităţi nenumărate pentru ca aceasta să-şi extindă în continuare exportul. Dar, cu cât mai apropiate devin relaţiile noastre, cu atât mai importantă devine necesitatea împărtășirii valorilor comune. Noi, în cadrul Uniunii Europene, credem că ţările de succes sunt acelea care-s guvernate după principiul statului de drept, unde drepturile omului sunt respectate, unde se luptă eficient cu corupţia. Aceste valori nu sunt valori abstracte, ele sunt funcţionează în viaţa de zi cu zi. Dacă vom respecta aceste principii, cred că ne vom bucura de o Europă stabilă, puternică şi mai securizată.”
