Vorbele rostite, zilele trecute, de ministrul rus de externe sunau destul de ameninţătoare. Serghei Lavrov a spus că Rusia va privi cu mare atenţie ce se va întîmpla la sfîrşitul acestei săptămîni la Varşovia, unde se va desfăşura reuniune la nivel înalt al organizaţiei militare nord-atlantice, NATO. Moscova se teme de eventuale rezoluţii sau decizii ale alianţei NATO. Ce anume se va hotărî încă nu se ştie. Se ştie însă că avem de-a face cu un „moment critic“, precum s-a exprimat secretarul general NATO, Stoltenberg.
La Varşovia se va decide staţionarea a celor aproximativ 4.000 de militari NATO în ţările baltice, Polonia şi România. Pentru a nu încălca înţelegerile NATO-Rusia, unităţile militare vor fi schimbate periodic. O brigadă militară americană va suplimenta această acţiune, numită în limbaj NATO „descurajare şi apărare“.
Nu există nici un motiv ca aceste staţionări să fie percepute ca o provocare, susţinea Stoltenberg. Ceea ce nu spunea, dar ceea ce a avut el în vizor a fost contrareacţia Rusiei. Moscova a anunţat că va staţiona, în apropierea graniţelor sale vestice, peste 10.000 de soldaţi şi vreo 2.000 de tancuri şi maşini blindate.
„Riscul escaladării este extrem de ridicat“, scria şeful Conferinţei pentru Securitate din München, Wolfgang Ischinger, în revista „Der Spiegel“. El deplângea faptul că nu există un forum comun NATO-Rusia care ar reacţiona în momente de criză. „Criza actuală“, susţinea Ischinger, „a contribuit la cea mai ameninţătoare situaţie militară din Europa, înregistrată după terminarea războiului rece.“
În centrul lucrărilor reuniunii NATO de la Varşovia se va afla această strategie dublă, bazată pe dialog şi descurajare. Faptul că ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier a calificat această strategie a NATO drept „zăngănit de arme” a stîrnit mai ales supărarea unor ţări est-europene, membre ale alianţei. (Steinmeier a scris textual într-un editorial din ziarul de mare tiraj Bild: „Ceea ce trebuie evitat actualmente este inflamarea situației prin strigăte războinice și zăngănit de arme.” Şi tot acolo spunea: „Cei care cred că parada simbolică a tancurilor la granița răsăriteană a alianței aduce mai multă siguranţă, se înșală. Sîntem bine sfătuiţi dacă nu furnizăm, pe gratis, justificările pentru a declanşa din nou, vechea confruntare“.
Secretarul general NATO, Stoltenberg, a atras atenţia că avioane militare ruse s-au apropiat, într-un mod nepermis, de navele militare occidentale care efectuau exerciţii în Marea Baltică.
Pentru statele NATO, schimbarea strategiei nu va rămîne fără urmări. Guvernul federal german este conştient de faptul că asta înseamnă ridicarea costurilor destinate apărării care. în prezent. constituie circa 1,2 % din produsul intern brut (PIB). Cel puţin 2 procente din PIB urmează să fie investite în apărare. Germania se află sub acest prag (volumul total pe 2015 se cifrează la 32,97 milliarde de euro, ceea ce, în comparaţie cu SUA, este cu mult mai mic – aici volumul, pe acelaşi an, se ridică la 577 de miliarde de dolari).
La nesiguranţa generală legată de cursul viitor al NATO se adaugă şi încertitudinile legate de rezultatele alegerilor programate pentru anul viitor în Franţa şi-n Germania. Dar şi în SUA va fi ales un nou preşedinte şi nu e clar dacă va învinge Hillary Clinton, care s-a pronunţat pentru un curs militar mai sever, sau Donald Trump care a zis că nu prea îl interesează alianţa nord-atlantică.
În consecinţă, reuniunea din capitala Poloniei nu se va axa doar pe discuţia legată de relaţia NATO-Rusia, ci în centrul atenţiei se va afla însuşi viitorul alianţei.
