Președintele Nicolae Timofti i-a primit, marți, 12 iulie, pe foștii președinți ai Ucrainei Leonid Kravciuk și Viktor Iușcenko, și pe ex-președinții Republicii Moldova Mircea Snegur și Petru Lucinschi. Un comunicat de presă al Președinției de la Chișinău anunță că la întrevedere s-au discutat „subiecte ce țin de evoluțiile relațiilor moldo-ucrainene și de specificul situației regionale”. S-a vorbit și despre nevoia „sincronizării acțiunilor celor două state în contextul noilor amenințări la adresa securității naționale și regionale”. În context, s-a vorbit despre criza din estul Ucrainei și conflictul transnistrean, „care au elemente comune în manifestările lor”, precizează comunicatul. Foștii președinți ucraineni au vorbit și despre „costurile” pe care le achită Ucraina pentru „libertate și alegerea sa pro-occidentală”. „Am convenit cu foștii șefi de stat să găsim soluțiile necesare pentru ca țările noastre să se apropie mai mult și să colaboreze în direcția realizării parcursului european comun”, a declarat Președintele Timofti după întrevedere.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, Valentina Ursu a discutat cu fostul președinte ucrainean, Victor Iușcenko, despre „prețul libertății” pentru Ucraina și Moldova, și despre șansa reglementării conflictelor separatiste din regiunile de est ale celor două țări.
Europa Liberă: Domnule Iușcenko, care este costul integrării europene pentru Moldova și Ucraina?
Victor Iușcenko: „Aici văd două componente. Una dintre componente vorbește despre aceea că procesele care astăzi se extind în țările noastre au un element, nu aș zice de nedreptățire, dar unul inadecvat timpului și încercărilor, și durerilor prin care trece Ucraina și Moldova. Acestea sunt două națiuni care trec prin cea mai costisitoare și cea mai grea etapă în relația lor cu vecinul din nord. Este ca o linie a frontului de luptă, am să vă explic ce front anume. Dacă astăzi printre noi s-ar afla Winston Churchill, el ar fi spus: „Domnilor politicieni, chiar nu vedeți că de la Marea Baltică, până la Marea Neagră și Marea Caspică este ridicată o cortină de fier? Cea mai mare și extinsă din câte au existat în secolul XX sau XXI? Conflictul principal este între două politici: cea a Rusiei feodale, autocratice, și a Uniunii Europene”. Aceasta este esența conflictului de care suferă astăzi și Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Karabahul de Munte, Osetia, Abhazia, Crimeea, Transnistria, Donbasul. În Europa sunt șapte conflicte, dintre care șase – în Est. În fiecare dintre aceste conflicte din Est agresoare este Federația Rusă. Parcă se poate spune: aceasta este „problema moldovenească”, „problema georgiană”, „problema azerbaidjană”? Nu, domnilor, aceasta este problema voastră. Este o problemă geopolitică. Conflictele declanșate în Moldova sau în Ucraina, sau în Georgia, sau în Karabahul de Munte sunt în exclusivitate conflicte geopolitice, nu naționale. Este ciocnirea dintre două politici europene diferite. Și acestor conflicte li se poate pune capăt cu instrumentarul geopolitic, nu cu instrumentarul naţional și nu cu instrumentarul intern.”
Europa Liberă: Dar problema transnistreană cum poate fi rezolvată? Depinde și de Moldova, şi de Ucraina?
Victor Iușcenko: „Europa trebuie să înţeleagă că aceasta e și problema ei şi să o abordeze ca pe o problemă proprie. Când vorbim de conflictul din Crimeea, Donbas, despre formatul de negocieri, nu vă miră de ce nu este implicată Europa, Uniunea Europeană?”
Europa Liberă: Şi care e răspunsul dumneavoastră? Există o frică?
Victor Iușcenko: „Cred că este o teamă, e o atitudine asimetrică, s-a format percepția falsă că aceasta nu e o problemă europeană. Este dovada promovării unor politici slabe, nu puternice. De aceea, Europa încearcă pe toate căile să se depărteze de rezolvarea acestor probleme.”
Europa Liberă: Dar dacă dumneavoastră aţi fi în fruntea Uniunii Europene, ce aţi întreprinde?
Victor Iușcenko: „În orice caz, aș recomanda ca toate conflictele menționate să fie pe agenda familiei europene. Subliniez, încă o dată, sunt conflictele voastre, sunt problemele voastre, nu numai ale noastre. De aceea, avem nevoie de instrumentarul vostru politic, aveţi de zeci de ori mai multe pârghii pentru a rezolva aceste probleme decât noi, când ținem piept Federaţiei Ruse, acest agresor, cu care deseori Europa unitară se teme să vorbească. De aceea, noi trebuie să ne apropiem mai mult, Ucraina şi Moldova, mai des să lansăm proiecte comune politice, dar nu numai, conferinţe, mese rotunde. La nivel politic şi public trebuie să se înțeleagă că ne confruntăm cu una şi aceeaşi provocare, aveam aceeaşi problemă şi acelaşi orizont spre care mergem. Noi avem multe în comun și, atunci când vom discuta toate aceste probleme în format politic, sunt sigur că putem aduce un mare folos atât popoarelor noastre, cât şi întregii Europe.”
Europa Liberă: Dar rezolvarea conflictului transnistrean depinde în multe de Federaţia Rusă. Ce statut ar fi potrivit pentru Transnistria?
Victor Iușcenko: „Ştiu cum aș vrea să răspund la această întrebare, dar nu pot public. Repet că nu aştept milă de la Federaţia Rusă, ea niciodată nu va accepta rezolvarea, cu atât mai mult pe cale paşnică, a acestui conflict pe care l-a declanşat. Dar mi-aș dori totuși o implicare mai mare din partea Occidentului, a Europei, care până acum nu şi-au găsit rolul în soluționarea acestor conflicte declanșate de Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: A se insista acum pe federalizare este un scenariu bun sau rău?
Victor Iușcenko: „Pentru Ucraina este inacceptabil.”
Europa Liberă: Dar pentru Republica Moldova?
Victor Iușcenko: „Mi-e greu să vorbesc în numele poporului dumneavoastră, eu voi răspunde pentru Ucraina. Suntem una dintre cele mai vechi țări din Europa. În secolul X Rusia Kieveană a fost cel mai mare stat din Europa şi totdeauna am fost unitari, nu am avut vreo formațiune cu statut special. Nu am avut de-a face cu federalizări, confederaţii. Și sunt sigur că nici nu vom lua vreodată în considerare asemenea opțiuni. Dacă vom merge pe calea federalizării, va fi prima etapă de dezintegrare a ţării. Aceasta e inacceptabil.”
Europa Liberă: Credeţi în integrarea europeană a Republicii Moldova şi Ucrainei?
Victor Iușcenko: „Desigur. Recunosc că nu îmi este pe plac tot ce se întâmplă în Europa, inclusiv la ziua de azi. Mi-aș dori ca Europa să înveţe să vorbească dacă nu într-un glas, măcar la unison. Aş vrea că în Europa să apară un Churchill sau de Gaulle. Îmi doresc Europa să fie mai puternică, mai viguroasă şi să aibă obiective mai bine determinate. Vorbim despre faptul că noi construim un spaţiu european, dar pentru acest spaţiu trebuie să și luptăm.”
Europa Liberă: Dar astăzi cine garantează securitatea Ucrainei şi a Republicii Moldova?
Victor Iușcenko: „Avem cinci documente semnate în 1994 de şefii ai cinci state din Clubul Nuclear. Noi ne-am pierdut integritatea teritorială, ne-am pierdut suveranitatea politică, dar nu se aude vocea garanţilor. E o istorie lungă despre temelia de astăzi a politicii de securitate, în primul rând, în Europa, dar şi în lume. Atunci când garantul a promis, dar nu poate îndeplini...”
Europa Liberă: Aveţi în vedere Federaţia Rusă?
Victor Iușcenko: „Inclusiv Federaţia Rusă. Însă Federaţia Rusă e un stat agresor istoric, de aceea vocea şefului statului rus nu înseamnă nimic.”
Europa Liberă: Dar pe cine aveţi în vedere?
Victor Iușcenko: „Vă dați și dumneavoastră seama, au rămas patru semnatari.”
Europa Liberă: Care sunt aceste state?
Victor Iușcenko: „Marea Britanie, China, Franţa, SUA. Eu sunt european, iubesc tot ce face Europa mai puternică, dar mă doare că pierdem această Europă puternică, liberă, independentă, frumoasă, care nu numai că respiră cu compătimire, dar face totul pentru ca familia europeană să fie mai mare, mai liniştită şi întregită.”
