Un week-end dramatic, cu multe victime şi răsturnări de situaţie în Turcia. O tentativă de lovitură de stat a eşuat în noaptea de vineri spre sâmbătă. Care au fost motivele militarilor rebeli şi de ce au eşuat aceştia? Ce urmări poate avea această tentativă de lovitură de stat în Turcia pentru Europa, NATO, dar şi pentru relaţiile ruso-turce?
O discuţie la această temă cu corespondentul Europei Liberă de la Bruxelles, Dan Alexe.
Europa Liberă: Zilele acestea în presă au răsunat mai multe cauze ale tentativei de puci din Turcia, inclusiv s-a vorbit despre o posibilă înscenare. Care ţi se pare mai plauzibilă? Ce i-a motivat pe pucişti?
Dan Alexe: „Puciştii aveau desigur în minte salvarea laicităţii statului turc. Să nu uităm că Turcia este, precum Franţa, una din puţinele ţări de pe planetă care are secularismul înscris în Constituţie. Turcia, deşi e un foarte mare stat musulman, din simplul fapt că majoritatea populaţiei, majoritatea strivitoare, 99 la sută sunt musulmani, Turcia este un stat laic. De la Atatürk încoace Turcia, precum Franţa, este un stat laic, secular. Absenţa religiei din spaţiul public e scrisă în Constituţie, iar în Turcia nu este voie să vorbeşte despre religie în administraţie, în spaţiul public.
De-a lungul deceniilor care ne separă de Al Doilea Război Mondial încoace armata turcă a fost un bastion al laicităţii. Au mai fost câteva lovituri de stat la care Occidentul a închis ochii. De astă dată însă laicitatea turcă se vede confruntată cu o tentativă permanentă de fărâmițare a spaţiului public şi de introducere a religiei în şcoli, în administraţie, ba chiar şi în justiţie, cum ar dori Erdogan şi cei din jurul său. Aşa încât deodată a apărut această tentativă spasmodică de repunere a laicităţii acolo unde este locul ei în Constituţie.
Complotiştii au reacţionat visceral, în mod vizibil nu foarte pregătiţi, şi s-a ajuns la această situaţie care e o fundătură politică, administrativă, economică, socială în care o lovitură de stat a avut loc într-o ţară NATO şi candidată la UE, ceea ce pune în foarte mare încurcătură toată lumea.”
Europa Liberă: De ce Erdogan a reușit sa-şi păstreze pozițiile sau de ce a eșuat tentativa de lovitură de stat?
Dan Alexe: „A eşuat în mod paradoxal, în primul rând, din cauza faptului că puciştii au părut pregătiţi ca în anii ’70, oarecum anacronici. Nu au luat în seamă reţelele sociale. Nu au luat în seamă faptul că astăzi cu Internetul, cu multiplicitatea punctelor de informare, a reţelelor de informare nu mai merge ca în anii ’70, anii ’60, chiar şi în anii ’80, când un grup de oameni foarte determinaţi luau puterea, puteau urma acel manual al loviturii de stat, clasic, care chiar se numeşte „Tehnica loviturii de stat”, manualul lui Curzio Malaparte.
Deci ideea era că se ocupă mai întâi punctele de informare a populaţiei: poşta, radioul, mai târziu televiziunea, în cazul revoluţiei române. De acolo se transmit mesaje liniştitoare populaţiei, care crede ce le spun puciştii. Asta au făcut puciştii turci, vineri seara, mergând la televiziune şi dând un comunicat şi spunând că ţara e sub control, laicitatea va fi apărată, ei nu vor să fie islamizată societatea cum doreşte Erdogan.
Totul părea să meargă bine, dar în mod surprinzător puciştii erau total depăşiţi, pentru că astăzi cu reţelele sociale Erdogan a transmis un mesaj video populaţiei prin alte canale, pe Twitter, pe Facebook, pe nişte televiziuni care sunt pe internet. Sigur că populaţia, fanatizată sau nu, a ieșit în stradă. Puciştii nu se aşteptau la asta, ei nu au tras în populaţie. Ceea ce este total surprinzător este că arată că cei care au organizat lovitura au fost nişte oameni de modă veche care nu şi-au dat seama că reţelele sociale îi depăşesc în viteză şi în caracterul instantaneu al transmiterii unor mesaje.”
Europa Liberă: Acum, după ce apărătorii laicităţii, cum spui, au pierdut, vedem că puterea lui Erdogan a pornit un val de arestări ale militarilor rebeli, ba chiar au fost arestați peste două mii de judecători. Până unde poate merge puterea ca să nu pună ea însăși democrația în pericol? Există părerea că se poate ajunge la un autoritarism foarte periculos acum în Turcia, care să deranjeze şi NATO, şi UE.
Dan Alexe: „Tocmai de aceea există o foarte mare stânjeneală, în acest moment, atât în UE, cât şi în NATO. Comunicatele oficiale au fost foarte prudente. Duminică seară, la Bruxelles, Frederica Mogherini, şefa diplomației europene, s-a întâlnit cu Boris Johnson, noul ministru de externe al Marii Britanii, care, în mod paradoxal, este omul care a militat cel mai mult pentru ieşirea din UE şi care iată a fost numit ministru de externe şi care, ca o anecdotă, deşi poate avea serioase efecte politice, este omul care a câştigat un premiu pentru un poem insultant adresat lui Erdogan, preşedintelui Turciei. E vorba de o afacere care a avut loc acum două luni. Or acest Boris Johnson este actualmente ministrul de externe al Marii Britanii, care duminică seară s-a întâlnit cu Frederica Mogherini, şefa diplomației europene pentru a pune la punct o poziţie relativ comună, Marea Britanie fiind în aşa o situaţie stranie, înainte de întâlnirea de astăzi a miniştrilor de externe ai UE care vor discuta, în primul rând, situaţia din Turcia.
Toată lumea este pusă în mare încurcătură. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Marc Ayrault, a insistat foarte mult, public, într-o declaraţie imediat după puci, că Erdogan trebuie să aibă grijă, că Erdogan nu poate primi un cec în alb pentru a se răzbuna, pentru a curăţa în jurul lui, pentru a renova structurile judiciare, armata. A îngrijorat foarte mult aici apelul la reintroducerea pedepsei cu moartea, care s-a auzit şi de la premierul Yildirim, chiar şi printr-o aluzie făcută de Erdogan.
Aşa încât, până nu se lămuresc apele, până când această represiune împotriva puciştilor nu încetează, occidentalii sunt foarte prudenţi şi nu ştiu cum să reacţioneze. Turcia este o piesă esenţială în dispozitivul Orientului Apropiat, e membră NATO, e candidată la UE. Să nu uităm, până acum, împreună cu Israelul, Turcia a fost singura țară stabilă din regiune.”
Europa Liberă: Vedem că şi Rusia şi-a exprimat sprijinul pentru președintele turc. Ba chiar s-a vorbit despre o posibilă viitoare întâlnire a lui Putin cu Erdogan, la începutul lui august. De ce Erdogan a fost sprijinit de Rusia care a fost luni de zile supărată pe el din cauza avionului rus doborât de turci? Care, în general, este miza Rusiei?
Dan Alexe: „În primul rând – Siria. Turcia este un actor, un factor esenţial în Siria. Turcia adăpostește baze militare americane şi sprijină opoziţia anti-Assad. Pentru Putin este absolut esenţial, dacă vrea să-l menţină pe Assad sau să susţină un guvern chiar fără Assad, dar prietenos faţă de Rusia la putere în Damasc, pentru Putin este absolut esenţial să aibă o Turcie stabilă cu care poate discuta. Acei pucişti atei, laici, pro-occidentali, care veneau la putere, i-ar fi stricat lui Putin foarte mult firavul echilibru la care a ajuns recent cu Erdogan şi cu Turcia, pentru că nu ştia cu cine are de discutat. Putin nu poate discuta cu un grup de oameni, nişte pucişti revoluţionari, el are nevoie de o persoană tare cu care să poată pune la punct ceea ce se va întâmpla de acum înainte. Să nu uităm că Erdogan sprijină opoziţia anti-Assad şi că „Statul Islamic”, cum Rusia arată din când în când, se aprovizionează peste frontiera turcă. Aşa încât, pentru Putin în acel mare joc geopolitic, care are loc acum în Orientul Apropiat, este absolut esenţial ca Erdogan să rămână la putere şi să fie stabil.”
Europa Liberă: Chiar dacă puciul a eşuat, situaţia rămâne a fi incertă. Cât timp se va prelungi instabilitatea în Turcia?
Dan Alexe: „Câtă vreme Erdogan nu se dedă la abuzuri, până şi John Kerry a insistat ca Erdogan să-i trateze pe pucişti cu măsură. Să nu uităm, Turcia adăposteşte baze militare americane şi că una din primele ştiri a fost că baza de la Incirlik ar putea fi închisă, or de acolo zboară bombardierele americane spre Siria. El are în mână foarte, foarte multe manete cu care poate să manevreze şi chiar să șantajeze pe foarte multă lume, inclusiv Europa. Să nu uităm, Turcia e un partener esenţial pentru a controla fluxul imigraţiei ilegale spre Europa. Aşa încât, cu baze militare americane, cu acel aeroport de la Incirlik de pe unde se bombardează Siria, cu fluxul imigraţiei ilegale spre Europa, câtă vreme nu face o manevră inacceptabilă, precum, să zicem, modificarea Constituţiei în mod abuziv şi reintroducerea pedepsei cu moartea, are oarecum mână liberă o vreme să se ocupe cum vrea de acest puci.
Foarte straniu de altfel, nu intrăm în teorii conspiraționiste, s-a spus că puciul ar fi fost poate stârnit de el sau, în mod cert, încurajat din spate, dar dacă Erdogan manevrează bine, fără să cadă în abuzuri inacceptabile şi flagrante, acest puci, de fapt, ar putea fi pentru el un cadou divin, cum a şi spus-o, un cadoul de la Allah.”
Europa Liberă: Asta ce ar însemna?
Dan Alexe: „Asta ar însemna o Turcie foarte autoritară, mult mai mult decât actualmente, un regim prezidențial cu puteri foarte largi. O Turcie care ar semăna din ce în ce mai mult cu Rusia lui Putin şi care, dacă se va ajunge şi la o apropiere între cele două regimuri, ar suna clopotul de îngropăciune definitivă a oricărui plan de extindere, de intervenție a NATO în Marea Neagră şi, în general, în zonă. ”
