După ce a înaintat de la începutul lunii mai opt moţiuni de cenzură simple împotriva unor miniştri din guvernul condus de Pavel Filip, Partidul Socialiştilor a reuşit să adune astăzi suficiente semnături pentru o moţiune de cenzură împotriva întregului Executiv. Socialiştii au fost susţinuţi de fracţiunea liberal-democrată şi doi deputaţi comunişti. Astfel, premierul este aşteptat „la raport” săptămâna viitoare. Ce şanse sunt ca Guvernul Filip să fie demis?
Anterior socialiştii au încercat, fără succes, să adune suficiente semnături pentru înaintarea unei moţiuni de cenzură împotriva întregului Guvern. Textul moţiunii stă pregătit încă din luna mai, când socialiştii au avut promisiunea liberal democraţilor şi comuniştilor că iniţiativa lor va fi susţinută în Parlament. Nu a fost să fie. De atunci PSRM a chemat la raport pe rând, opt miniştri din Guvernul Filip. Astăzi, însă, moţiunea socialiştilor a întrunit suficiente semnături pentru a fi înregistrată: 33 din 26 necesare. Iată cum a explicat liderul fracţiunii liberal democrate, Tudor Deliu, susţinerea tardivă a iniţiativei PSRM:
„Cred că cetăţenii Republicii Moldova cunosc promisiunile făcute din prezidiul Parlamentului de către speakerul Candu care promitea că „săptămâna viitoare” Guvernul o să discute şi Guvernul o să vină în Parlament, ca astăzi, când a mai rămas o săptămână din această sesiune să nege această iniţiativă, aducând motive că precum că pe parcursul acestor săptămâni au fost discutate câteva moţiuni simple. (…) Cunoaştem că acest guvern a fost investit într-o manieră care nu poate să nu producă suspiciuni, în câteva minute, la miezul nopţii şi de aceea cred că era foarte raţional ca să vină cu un raport în faţa Parlamentului.”
Socialiştii reproşează, între altele, cabinetului Filip că nu a prezentat şi nu a supus discuţiilor în Parlament programul de guvernare, aşa cum prevede Constituţia, dar şi un cusur mai general - că „nu este capabil să rezolve problemele majore şi să scoată ţara din impas”. Dar, reproșul de bază se referă la transformarea în datorie publică a celor aproape 14 miliarde de lei, oferite băncilor devalizare şi lichidate între timp: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. În plenul Parlamentului, iniţiativa PSRM a provocat un schimb de replici acide între preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov şi deputatul comunist Oleg Reidman:
„Noi avem o mai bună clarificare acum în Parlament, există o coaliţie – coaliţia de guvernare şi o coaliţie din aceste trei partide. În sfârşit, comuniştii, PLDM-ul au aderat la Partidul Socialiştilor. Ce? Nu-i nimic rău în asta!”
Andrian Candu: Dle Reidman, cu drept de replică, vă rog frumos.
Oleg Reidman: „Dacă premierul nu vine în Parlament la finalul sesiunii cu un raport, el merită să fie adus aici, cum s-ar spune, „cu forţa”, printr-o moţiune de cenzură. Pe timpul lui Vasile Tarlev premierul venea în faţa Parlamentului o dată la şase luni.”
Liderul Socialiştilor, Igor Dodon, a recunoscut că scopul final al moţiunii de cenzură este demiterea Guvernului şi declanşarea alegerilor anticipate. Tot el admite că şanse că 56 de deputaţi să dea un vot de neîncredere Guvernului sunt minime. De ce, totuşi, socialiştii insistă pe o iniţiativă ce se pare că nu aibă sorţi de izbândă? Igor Dodon:
„Astăzi noi am reuşit să-l chemăm la raport pe Filip. O să vedem sunt sau nu şanse să fie demis! Probabil nu sunt, deoarece majoritatea parlamentară are, aţi văzut, are 56 sau 58, 60, probabil, de mandate şi nu vor accepta. Dar scopul este să vină Guvernul şi să ne raporteze cu ce s-a ocupat în toată această perioadă. Show-rile şi populismul din aceste luni nu vor trece, credeţi că dacă aţi micşorat puţin preţul la energia electrică, dacă aţi dat nişte pâine socială, oamenii au uitat de miliard? Agricultorii pot să-şi desfăşoare activitatea mai eficient? Toate aceste subiecte vor fi discutate săptămâna viitoare.”
Moţiunea iniţiată astăzi este văzută de mai mulţi experţi ca o manevră întreprinsă de liderul socialiştilor, Igor Dodon, ca să-şi sporească vizibilitatea în ajunul prezidenţialelor de la toamnă, încercând să-i surclaseze din start pe concurenții de dreapta, care nu se grăbesc să decidă dacă vor înainta sau nu un candidat unic.
Între timp, pe pagina sa de Facebook, premierul Filip a criticat moţiunea de cenzură înaintată împotriva Guvernului, insistând că aceasta ar fi rezultatul „unei coaliţii de interese”.
