Poate pentru prima oară de la molimile care secerau la întîmplare, acum 300 de ani şi mai bine, Bruxelles e un oraş cu viaţă anormală. E de ştiut că în vremuri normale, Bruxelles se golea vara de tot, ca orice oraş vest european. Nu mai e aşa.
Mult mai multă lume stă acasă. De fapt, aproape închisă în casă. Mulţi au ajuns la concluzia că oriunde s-ar duce sînt în pericol şi doar acasă sînt în siguranţă. Îi vezi ieşind la cumpărături şi atît.
Sigur, alţii au plecat dar, pentru prima oară, la ţară, în comune şi mici staţiuni ascunse adînc, în provincie. Avantajul e că locurile sînt familiare şi, la o adică, ajutorul e aproape. În rest, concediile exotice, la mare depărtare, sînt rare.
Bruxelles e, deci, locuit şi nu tocmai, în vacanţă, dar nu chiar. Iar destinderea şi veselia care domneau, odată, în zonele centrale pline de turişti au dispărut, odată cu turiştii. Aşa numita Capitală a Europei a devenit un oraş ciudat.
