Istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru, în dialog cu Valentina Ursu.
Gheorghe Cojocaru: „La puține zile de la împlinirea unei jumătăți de an de la instalarea în funcție, primul ministru Pavel Filip, somat de opoziție printr-o moțiune de cenzură, a respins de la tribuna centrală a Parlamentului criticile și acuzațiile oponenților, punând accentul asupra activității guvernului de asigurare a stabilității economice și sociale. Raportul său nu a avut darul de a impresiona opoziția și, poate, nici majoritatea parlamentară în totalitatea sa, care poartă responsabilitatea pentru derularea dosarului privind „jaful secolului”, în urma căruia a fost destabilizat întreg sistemul financiar-bancar. Însă, ușor de anticipat, prima moțiune de cenzură în adresa Guvernului nu a întrunit numărul necesar de voturi, arcul majoritar trecând ușor peste această confruntare cu opoziția parlamentară.”
Europa Liberă: Ce a arătat dezbaterea acestei moțiuni, ce vrea opoziția să obțină?
Gheorghe Cojocaru: „Moțiunea de cenzură a fost dezbătută într-un context preelectoral tot mai încins, având în vedere că în toamnă vor avea loc alegeri prezidențiale directe. Din această perspectivă, opoziția socialistă, care este cea mai vocală și care își vede deja liderul înscăunat la Președinție, a urmărit să lovească încă odată în actuala guvernare de la tribuna Parlamentului. Slab asistată de câțiva deputați comuniști și liberal-democrați, fracțiunea socialistă și-a jucat rolul de lider al opoziției parlamentare și extraparlamentare, în timp ce majoritatea a stat neclintită în jurul guvernului.”
Europa Liberă: Dar raportul de forțe dintre pereții instituției legislative reflectă realitățile sociale și politice de astăzi, din afara Parlamentului?
Gheorghe Cojocaru: „Situația din Parlament reflectă votul cetățenilor de la sfârșitul anului 2014 și, din acest punct de vedere, instituția legislativă are legitimitatea necesară, chiar dacă unele forțe politice, după scandalul legat de „jaful miliardului”, au cerut dizolvarea actualului Parlament care are totuși un mandat de dus până în 2018. Prin urmare, acest Parlament își va putea continua activitatea, chiar dacă cei care reprezintă astăzi opoziția își vor adjudeca, eventual, victoria în scrutinul prezidențial din toamnă.”
Europa Liberă: Într-un asemenea caz, cum vor interacționa Președinția, guvernul, Parlamentul? Ce impact va avea un asemenea scenariu asupra evoluțiilor de ansamblu?
Gheorghe Cojocaru: „În cazul în care are câștig de cauză actuala opoziție socialistă, fie se va declanșa un „război între palate”, fie se va căuta o cale de cooperare între guvern și Președinție în numele interesului public, fie se va da preferință unei soluții de mijloc, de genul - „nici pace, nici război”. Așa cum se prezintă astăzi lucrurile, nu va fi nimic surprinzător, dacă o opoziție victorioasă în alegerile prezidențiale va forța dizolvarea actualului legislativ și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. Merită însă, cel puțin, pusă și o altă întrebare: ce se va întâmpla, dacă aceeași opoziție nu va câștiga alegerile și dacă este ea pregătită să accepte un rezultat nefavorabil, evident, în urma unui scrutin liber și corect.”
