Fragment din emisiunea „Astăzi în America” de la Radio Svoboda, în traducerea Linei Grâu.
Kremlinul susține că Rusia nu are nicio legătură cu furtul corespondenței electronice a Comitetului național al Partidului Democrat și nici cu publicarea acesteia de către WikiLeaks, dar practic nimeni în SUA nu crede aceste declarații.
Președintele Obama a fost cel mai atent în declarații, spunând doar că „nu exclude” că în spatele acestor evenimente ar putea sta mâna Moscovei. Oficial, serviciile secrete refuză să comenteze situația, însă reprezentanți ai Partidului Democrat afirmă că sursele lor din cadrul serviciilor secrete susțin că în spatele furtului corespondenței stau hackeri care lucrează cel mai probabil pentru guvernul rus.
Presa americană comentează că furtul corespondenței Partidului Democrat este o încercare a unui stat străin de a influența rezultatele alegerilor din SUA și că Rusia a fost surprinsă de mai multe ori încercând să intervină în afacerile interne ale mai multor țări, de la Ucraina la Franța, dar niciodată în SUA.
Un deserviciu a făcut Kremlinului și candidatul republican, Donald Trump, care a spus la o conferință de presă că Rusia, cel mai probabil, nu are nicio implicare, însă în fraza următoare a continuat prin a îndemna Rusia să găsească cele 30 mii de mesaje care au dispărut de pe serverul candidatei Hillary Clinton. Apelul a șocat presa și experții americani, uimiți de faptul că un candidat la funcția de președinte al SUA face apel către un guvern străin să spargă corespondența celuilalt candidat. Doar a doua zi Trump a revenit asupra declarației, spunând că a fost doar o ironie și un sarcasm.
Despre încercarea fără precedent de amestec a Kremlinului în campania electorală americană discutăm cu politologul Leon Aron, cercetător superior al Institutului American Enterprise.
RFE/RL: De ce Rusia a devenit, pentru prima dată în ultimele decenii, un factor vizibil al campaniei electorale americane?
Leon Aron: „Aici s-au suprapus mai multe lucruri. Dacă vă mai amintiți, în ultimii practic 30 de ani, de prin 1988, Rusia în general nu a fost niciodată un factor al politicii americane interne. Dar acum avem de a face cu o Rusie după epizoadele Crimeea, Donbass-Novorossia și Siria. S-au aglomerat mai mulți factori, inclusiv informaționali, și iată că acum această „mină” a detonat.”
RFE/RL: Și, având în vedere că declarațiile cu privire la amestecul Rusiei în alegerile americane vin din zona Partidului Democrat, putem presupune că democrații încearcă să joace această carte în confruntarea lor cu Trump?
Leon Aron: „Bineînțeles că vor încerca să facă acest lucru. Este un fenomen normal în cadrul campaniei electorale americane. Se creează impresia că în cadrul campaniei lui Hillary Clinton se va folosi teza că un stat care poate că nu este ostil, dar în orice caz este unul concurent pentru Statele Unite, îl susține pe adversarul dnei Clinton la alegeri. Este aproape evident acum că Hillary Clinton va câștiga alegerile și pe termen mediu și lung mandatul său va influența nu foarte pozitiv politica americană în raport cu Rusia.”
RFE/RL: Nu foarte pozitiv pentru Kremlin?
Leon Aron: „Da, bineînțeles, pentru Kremlin.”
RFE/RL: Acest atac ar putea avea și o conotație personală împotriva dnei Hillary Clinton, având în vedere că Vladimir Putin în 2011 o acuza aproape direct de organizarea unui complot cu scopul destituirii sale?
Leon Aron: „Principala direcție de atac este sistemul politic american în totalitatea sa. Dar acest lucru se face prin intermediul atacului asupra candidatului Hillary Clinton, bineînțeles.”
RFE/RL: În unele comentarii americane apare teza, probabil chiar plăcută Kremlinului, potrivit căreia scandalul în jurul corespondenței electronice este periculos pentru democrația americană, pentru că cei care aruncă în public astfel de materiale le sugerează americanilor ideea că alegerile americane sunt o minciună. Ce părere aveți în legătură cu aceste concluzii?
Leon Aron: „Cum s-ar spune, prea mare cinstea! Bineînțeles că astfel de incidente nu au cum să submineze democrația americană. Aceasta a fost teză propagandei rusești din momentul apariției posturilor „Rusia Today”, „Sputnik” și altele – discreditarea, demonstrarea faptului că sistemele politice occidentale sunt la fel de corupte, la fel de neoneste ca și cel rusesc, că manipulează la fel. Scopul global strategic al regimului lui Putin – nu vreau să spun al Rusiei – este de a slăbi Occidentul, și nu doar în sens militar sau economic.
Coșmarul lui Putin, fobia lui, este liberalizarea, restructurarea, libertatea cuvântului și așa mai departe – atunci când regimul se va prăbuși din cauza faptului că oamenii vor afla adevărul. Și el a încercat să aplice această strategie în oglindă, să întoarcă aceeași armă împotriva Occidentului. Adică, „noi vom arăta adevărata față a Occidentului și oamenii se vor îngrozi”. Uniunea Sovietică s-a prăbușit, în mare, din cauza acestei repulsii morale a oamenilor, când s-a aflat cum era regimul de fapt. Și acum Kremlinul și-a spus: „De ce să nu încercăm și noi asta?”
RFE/RL: Observatorii americani se întreabă dacă publicarea acestei corespondențe este sau nu o acțiune a Kremlinului în susținerea lui Trump. Președintele Obama de exemplu nu a exclus acest lucru, unii comentatori nu sunt de acord cu el. Însă până la o concluzie oficială a FBI, care cercetează incidentul, întrebarea rămâne deschisă. Care este versiunea Dvs.?
Leon Aron: „Aceste lucruri nu doar nu se exclud, ci, din contra, se confirmă reciproc. După cum v-am spus, direcția cardinală a propagandei rusești este discreditarea instituțiilor democrației occidentale. Există un candidat care cel mai probabil va câștiga la aceste alegeri. Eu nu cred că sarcina a fost de a răsturna dinamica politică a acestor alegeri, ci mai degrabă de a discredita instituțiile politice. Cineva, cel mai probabil, a spus: „Dar de ce să nu arătăm – vedeți prin ce mijloace incorecte a ajuns Hillary Clinton la putere!?”
RFE/RL: Donald Trump a făcut destul de multe declarații cu privire la intenția sa de a îmbunătăți relațiile cu Rusia și despre faptul că Vladimir Putin îi este simpatic. Ar trebui Kremlinul să concluzioneze de aici că se va înțelege mai bine cu Trump decât cu Clinton? Unii analiști americani consideră că, în cazul victoriei lui Trump, Kremlinul ar putea cel puțin să obțină anularea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Leon Aron: „E o chestiune de temperament a celor doi politicieni – Putin și Trump. Dacă e să vorbim pe termen scurt, desigur că va exista „o lună de miere”. Eu cred că și analiștii din jurul lui Putin trebuie să înțeleagă că Trump este un individ incontrolabil pe termen mediu și lung. Să nu uităm și despre faptul că Hillary Clinton este totuși un politician profesionist și politicienii de meserie au o anumită disciplină, un anumit echilibru în reacții și calcul strategic. Trump nu are așa ceva. Iată de ce mi se pare că și Kremlinul înțelege că această „lună de miere” se poate încheia foarte repede, atunci când Trump va vedea că este dus de nas – și acest lucru în mod sigur se va întâmpla, pentru că Putin are experiență în domeniu. Iar schimbarea direcției poate fi foarte riscantă. Trump nu va aplana lovitura, acesta va începe imediat să dea din pumni.
Cu toate lucrurile negative, nimeni nu spune despre Trump că este un prost. Oamenii de afaceri de tagma lui știu ei înșiși să facă complimente clienților ca să-și obțină scopul. Așa că eu cred că se înșală cei care consideră că Putin ar putea să-l mintă pe Trump flatându-l cu complimente. În spatele complimentelor trebuie să stea o schimbare a politicii ruse, dar astfel de schimbări nu vor fi. Și când Trump va înțelege că este folosit, acesta va avea o reacție nu de politician profesionist, ci de persoană arogantă și autoritară.”
RFE/RL: Și acest lucru nu va însemna nimic bun pentru Rusia, și probabil, și pentru Statele Unite?
Leon Aron: „Indiscutabil. Va fi o reacție total inadecvată, mai ales după o campanie extrem de atentă a lui Kerry-Obama, care au încercat să coopereze cu Rusia, cel puțin în chestiunea Siriei. Contrastul poate fi unul izbitor.”
