În cei 25 de ani de independență a Moldovei, procesele din economie și societate au afectat în mod direct instituțiile politice. Mulți oameni sunt de părere că a avut loc o discreditare totală a instituțiilor și structurilor publice ale Parlamentului, Președinției, partidelor politice, justiției, lucru constatat și de sondajele făcute în acest an. Despre clasa politică și administrația politizată, care au nevoie de o reformă profundă, vorbim la acest sfârșit de săptămână.
Corupția clasei politice, corupția instituțiilor și injustiția statului de drept calcă zilnic în picioare cetățenii și împiedică șansa dezvoltării sănătoase a țării. Oamenii cu care am discutat la Leova critică politicienii care, potrivit lor, ar fi incapabili de vreun proiect care să presupună un viitor mai bun.
– „Eu cred că viaţă frumoasă e doar în filme şi în cărţi. Noi fiecare avem a noastră cruce.”
Europa Liberă: Dar multă lume e supărată că s-a produs această ruptură între cei de sus şi cei de jos.
– „Știți care e problema noastră? Că noi căutăm întotdeauna în afară. E murdar, cineva e de vină, nu noi. E corupţie, cineva e vinovat, nu noi că ducem bani acolo unde ducem. Dacă fiecare în parte de la dânsul ceva va face, un bine, se va depăşi pe sine, atunci ceva, cândva se va primi, adică o societate mai bună. Noi trebuie să învăţăm pe experienţa altor state. Niciodată un stat nu a fost deodată puternic, dezvoltat, înfloritor şi cu perspectivă, toate au trecut prin diferite etape. Trebuie să învăţăm.”
Europa Liberă: Dar lumea nu prea e gata să accepte sacrificiul.
– „Pentru că în şcoală pe noi nu ne învaţă a analiza, a judeca. Sincer vă spun, copilul învaţă orice, numai nu învaţă a se orienta în viaţă, în spaţiu şi în timp, și în tot.”
Europa Liberă: Trei probleme care trebuie rezolvate prioritar ca după aceasta lumea să recâştige încrederea?
– „Sărăcia, corupţia şi, mi se pare, la noi sistemul de învăţământ [se] degradează. Ca să avem un viitor, noi trebuie să avem cadre bune, dar cadrele ce ies din şcoli sunt un dezastru.”
Europa Liberă: Următorii 25 de ani au şanse să fie mai buni decât cei care au trecut până acum, acest pătrar de veac?
– „Eu sper, sunt optimistă. Şi sper că sunt oameni ca mine care îşi educă copiii corect.”
Europa Liberă: Despre independenţa Moldovei aveţi două fraze să spuneţi? Ce au însemnat 25 de ani pentru statul acesta?
– „E imposibil să fii independent, dacă nu eşti independent financiar. Moldova e o ţară mică şi trebuie să adere ca satelit la o mare putere – ori la Moscova, ori la Washington, Franţa.”
Europa Liberă: Dar fără ca să adere, nu are nicio şansă?
– „Nu cred. Începe distrugerea morală şi spirituală. Dar oamenii sunt vinovaţi că se dau manipulaţi.”
Europa Liberă: Moldova are viitor? Cine face viitorul Republicii Moldova?
– „Are viitor cu România.”
– „Numai nu trebuie cu România. Aceasta e principalul. Eu sunt moldovean, cum n-ai da, e naţia noastră, nu sunt de acord că sunt rus sau român, eu sunt moldovean. Şi unde nu am fost, în Cehia, Rusia, nu mi-a fost ruşine că sunt moldovean.”
Europa Liberă: Dar ce lipseşte în statul acesta ca să meargă lucrurile spre bine?
– „În primul rând, înţelepciunea.”
– „Lipseşte totul la noi. Cine la noi şede la pravitelistvă? Ce am ales la aceea şi am ajuns.”
Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţeni ai Republicii Moldova? Cu ce vă mândriţi?
– „Mă mândresc. Îmi plac tradiţiile moldoveneşti, îmi place istoria Moldovei. Noi singuri spunem că suntem mioritici, nu ştiu cum. Am reuşit până acum să fim un stat măcar formal independent, înseamnă că ceva prezentăm, măcar formal. Poate cândva vom fi într-adevăr un stat independent, nu vom depinde de nicio forţă externă, vom trece pe un vector al nostru, nu chiar european şi nici de celălalt. Eu am multe de spus pe tema aceasta. Dar eu mă mândresc, mie îmi place neamul, îmi place limba română, îmi plac scriitorii, muzica. Noi avem cu ce ne mândri. De ce să nu mă mândresc? Multe republici postsovietice sunt în situaţia noastră. Noi nu avem rezerve naturale, nu are cine ne conduce, să ne gestioneze.”
Europa Liberă: Este guvern, este Parlament, este Preşedinţie.
– „Este stat oligarhic.”
Europa Liberă: Cum au fost aceşti 25 de ani de independenţă pentru ţară şi pentru cetăţenii ei?
– „Se gândeşte statul pentru cetăţeni? Nu se gândeşte absolut. Noi am crescut legume, fructe, te ajută să le vinzi, îţi spune unde? S-au deschis uzine, fabrici ca să lucreze, nu zic mii, măcar sute de oameni? Nu s-a deschis absolut nimic!
Ce poate fi bine? Cu 700 de lei trăiţi? Ce putem spune că a fost bine, dacă nu e bine? Parlamentul aparte trăieşte, poporul aparte se munceşte, nu trăieşte, dar supravieţuieşte. Poate noi nu ştim toate legile. În orice caz, legile e posibil să fie şi foarte bune, dar nu se respectă nici de la copilul care e în burtă până la şeful ţării, capul ţării. Despre ce putem vorbi, dacă în Parlament toţi au businessul lor? Absolut nu se gândesc pentru oameni.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi pierdut încrederea în politicieni sau în stat?
– „Eu nu văd niciun lider, cum era Kirsan Iliumjinov, când a venit şi a spus: „Eu sunt miliardar. Eu am venit nu să fur, eu am venit să fac o ţară ca în poveste”, aşa cum a făcut-o. Dar aici fiecare cu amândouă mâini se trage ca să intre în Parlament ca să câştige nişte bani acolo şi poate la pensie să iasă cu cinci-opt mii de lei, câte le dă acolo de pensie şi: „Bine că mi-a mers”. Nu se poate aşa. Cum așa, Parlament cu business? Şi fac legile ca să nu-i atingă pe dânşii nimeni, în interesul lor. Dacă ai business, înseamnă „La revedere, Parlament”. Chiar dacă vreţi cumva să auziţi un cuvânt bun, eu nu pot să spun cuvântul bun, că eu nu văd nici în perspectivă, nu văd un lider. Poate sunt deştepţi oameni, care cu adevărat au program, dar corupţia şi ce e în Parlament, el nu poate să dea pe nimeni nicăieri şi el nu poate să biruie.”
Europa Liberă: Credeţi în viitorul Moldovei?
– „Nu cred.”
Europa Liberă: Peste 25 de ani cum va arăta statul acesta?
– „Mulţumim că suntem în Moldova, dar nu avem niciun sprijin, nici cu ce trăi, nicio speranţă absolut.”
Europa Liberă: Cu ce vă mândriţi ca cetăţean al Moldovei?
– „Cu tineretul. În el este speranţa. Dumnealui a spus că nu crede în viitor, eu cred. Vor fi schimbări la noi în ţară în vremea apropiată.”
– „Aşteptăm timpuri mai bune.”
Europa Liberă: De ce trebuie de aşteptat timpurile, dar nu vă implicaţi? Şi ce înseamnă o implicare a cetăţeanului în schimbarea situaţiei în bine în ţară?
– „Eu vreau să mă învăţ pe greşeli străine, nu pe ale mele.”
***
Radu Marian este un tânăr ajuns la vârsta independenței țării sale. El este specialist în comunicare la „Expert-Grup”. La anii lui, are cunoștințe academice și practice în diverse domenii: management, finanțe publice, business internațional, marketing și PR, fiind licențiat în economie. A fost câștigătorul unei burse de un an în Statele Unite ale Americii. Pe blogul său, în limbile română și engleză, scrie despre practici, activism politic, inițiative educaționale și alte domenii de interes public. În septembrie Radu Marian urmează să plece în Regatul Unit al Marii Britanii pentru un master la Universitatea din Edingurg. I-am cerut și lui o părere despre cei 25 de ani de independență a Moldovei.
Radu Marian: „Suntem o ţară tânără, nu am reuşit să atingem acel nivel de dezvoltare pe care l-au atins alte ţări postcomuniste. Problema a fost clasa politică, oamenii politici care au preluat puterea în această ţară prin anii ’90 şi după. Și care nu au reuşit nici până astăzi să asigure o tranziţie decentă de la socialism la o democraţie, la o economie de piaţă. În rezultat, oamenii nu au încredere în viitorul lor, în sistemul în care locuiesc.”
Europa Liberă: Dar aceste nereuşite, insuccese, eşecuri de ce au dominat clasa politică? De ce nu s-au găsit personalităţi, persoane care să aducă statul Republica Moldova în rândul ţărilor civilizate, cum sunt Statele Baltice, care s-au desprins de fosta URSS?
Radu Marian: „Aceasta e o problemă cronică în Republica Moldova. Noi nu am avut niciodată oameni cu viziune modernă ca să se gândească la dezvoltarea ţării. Am trecut prin perioada sovietică, o elită reală nu a reuşit să se dezvolte.”
Europa Liberă: 25 de ani nu sunt suficienţi ca să apară această elită?
Radu Marian: „Chiar şi guvernarea de azi, chiar şi guvernarea precedentă nu au creat un sistem de educaţie. Pe aceasta trebuia să se axeze încă de la început, pe educaţie. Din păcate, politicienii nu au înţeles aceasta şi s-au axat pe politici populiste, demagogice. Şi pentru că educaţia a fost delăsată, astăzi suportăm consecinţele. Dacă era să ne axăm pe educaţie în anii ’90, cu totul altfel avea să arate această ţară.”
Europa Liberă: Când vorbeşti despre o educaţie de calitate, la ce te duce gândul, în primul rând?
Radu Marian: „La un sistem care recompensează gândirea critică, gândirea liberă a copiilor, a elevilor.”
Europa Liberă: Cineva i-a ţinut încătuşaţi pe aceşti tineri?
Radu Marian: „În general, sistemul nostru de educaţie e construit după nişte norme foarte rigide, foarte stricte. Şi pentru o ţară în tranziţie aceasta e foarte grav, adică copiilor trebuia să li se spună: „Tu trăieşti într-o altă lume, în care tu decizi, tu ai iniţiativa să-ţi dezvolţi singur viaţa, nu mai există acel stat care îţi dă totul”. Şi ajungem azi într-o situaţie în care atât părinţii, cât şi tinerii încă nu-şi dau seama că trăim într-o societate în care libera iniţiativă le aparţine. Efectiv, noi nu avem oportunităţi, lumea fuge din ţară, pentru că nu există oportunităţi.”
Europa Liberă: Să admitem că statul a investit prea puţin în educaţie. Dar părinţii, care au mers peste hotare, în mare parte, părinţii au plecat să câştige bani pentru a-şi învăţa odraslele, pentru a face investiţii în tânăra generaţie. Le-a reuşit părinţilor această intenţie?
Radu Marian: „Părinţii nu au înţeles că educaţia nu se cumpără, educaţia se învaţă. Şi atunci ei aruncau aceşti bani copiilor, dar aceşti bani se duceau doar pe a cumpăra note, diplome şi nu pe a dezvolta copilul. Avem astăzi o generaţie care nu are competenţe care să le permită să dezvolte afaceri, să se angajeze în câmpul muncii. Şi de aceea şi nu avem economie sănătoasă, pentru că nu există oameni care să creeze aceste afaceri. Pe lângă educaţie, avem o altă problemă fundamentală, este vorba de justiţie. Într-o economie de piaţă sănătoasă, condiţia fundamentală este justiţia corectă, regulile egale pentru toţi. Atunci când oamenii ştiu că există o clasă privilegiată de politicieni, de judecători sau de alţi oameni care sunt deasupra legii, nimeni nu are încredere în stat şi nimeni nu se apucă să facă lucruri mari.”
Europa Liberă: Pentru ca un stat să devină prosper, pentru ca bunăstarea să ajungă în casa fiecărui cetăţean, cineva trebuie să facă nişte sacrificii. Voi, generaţia tânără, ce puteţi face ca să schimbaţi lucrurile în bine, ca să puneţi punct acestei perioade interminabile de tranziţie, ca să nu se mai vorbească despre cele mai urâte lucruri caracteristice societăţii moldave – lenevie, amăgeală, şmecherie? Ce puteţi sacrifica voi şi cum vă puteţi implica să schimbaţi lucrurile în bine?
Radu Marian: „Prima soluţie este implicarea în politică. Noi de prea mult timp vorbim că politica este mizerabilă, este meschină, dar dacă oamenii de calitate nu se implică în politică, atunci degeaba vorbim. Pentru că nu avem partide politice de calitate şi oameni buni în partide, nimic nu funcţionează. De aceea, vreau să îndemn tinerii să se implice în politică. Eu înţeleg că politica este mizerabilă, dar ea se poate schimba de oamenii din afară. Eu sunt gata să mă implic. Îndemn tinerii să meargă la vot. La alegerile trecute doar 30% din tineri au mers la vot.”
Europa Liberă: Cum se explică indiferenţa tinerilor alegători?
Radu Marian: „Pentru că este acest cerc vicios, această viziune precum că votul meu nu schimbă nimic. Pe naiba, schimbă foarte mult. Dacă 80% din tineri ar merge la vot, dacă ar fi mult mai activi, atitudinea politicienilor ar fi cu totul alta. De aceea, eu cred că este fundamental ca tinerii să înceapă să se implice în politică, să creeze partide politice, să înceapă dezbateri politice pe doctrine, pe viziuni, să meargă la vot.”
Europa Liberă: Te întrebam ce sacrificii aţi putea voi face ca viitorul acestui stat să fie mai bun?
Radu Marian: „Ar fi vorba despre afaceri. Locurile de muncă se creează de mediul privat. Tinerii trebuie să fie antreprenori, să aibă acest spirit de iniţiativă, să-şi lanseze afaceri şi să se gândească la problemele societăţii moderne, să încerce să dezvolte servicii sau produse şi astfel să creăm un mediu antreprenorial în care să atragem şi alţi oameni. Şi acest efect se va simţi. Dar din nou, spuneam de educaţie, pentru că acest spirit se dezvoltă din copilărie, de la şcoală, de la părinţi.”
Europa Liberă: Dar şi o bună parte din semenii tăi aleg mai degrabă să plece peste hotare, că le este frică de greutăţi. Or, pentru a confrunta greutăţile, trebuie să ai curaj. De ce este aleasă această cale mai uşoară să abandonezi Republica Moldova, să o laşi pe muchie de prăpastie, dar să nu pui umărul ca să schimbi situaţia?
Radu Marian: „Ei pleacă, pentru că e, spuneam mai devreme, senzaţia de injustiţie şi de insecuritate. Ei ar putea să rămână, dar ştiind justiţia cum e şi guvernarea cum e, au senzaţia că nimic nu se schimbă. Da, este o percepţie greşită, dar înţeleasă, pe de altă parte. De aceea venim înapoi la mediul politic, pentru că justiţia se va schimba cu schimbarea politicii. Şi odată ce schimbăm politica şi justiţia, putem schimba şi educaţia, şi mediul de afaceri, putem să stimulăm oamenii să facă afaceri. Este un cerc întreg de probleme care începe de la schimbarea clasei politice. Noi putem să le spunem tinerilor: „Staţi acasă, implicaţi-vă în politică, implicaţi-vă în afaceri”. Eu pot să le spun aceasta, dar nu va fi de îndeajuns. Eu sau alţi tineri nu suntem modele, trebuie să creştem. Dacă guvernul le va spune aceasta...”
Europa Liberă: Dar, a propos, modele în societatea moldavă sunt pentru generaţia tânără? Şi cine sunt aceste modele?
Radu Marian: „Trebuie să mă gândesc, nu îmi vine în cap. Modele? Partidul Maiei Sandu sau Maia Sandu este model. În rest, nu pot să mă gândesc la alte modele. Aceasta e o altă problemă. Nu am în minte modele. De aceea, spuneam că e bine ca tinerii sau oamenii noi să se implice în politică.”
Europa Liberă: Partidele vă vor reproşa, din cele 40 şi ceva de formaţiuni politice existente în Republica Moldova înregistrate la Ministerul Justiţiei, nu vei găsi lider de partid care să nu demonstreze că pe listă au o sumedenie de tineri.
Radu Marian: „Tinerii sunt priviţi ca o minoritate acum. Uitaţi-vă cum vorbeşte guvernarea despre tineret: „Avem strategie pentru tineret. Avem Agenţia de evaluare a politicilor de tineret”, parcă sunt o minoritate. Tinerii sunt motorul acestei ţări, ei nu trebuie trataţi ca o minoritate. Şi aici e şi vina tinerilor, că nu merg la vot. Partidele trebuie să atragă foarte activ, foarte intens tineretul. Şi tineretul trebui să se implice.”
Europa Liberă: Atunci când vorbiţi despre viitorul statului Republica Moldova, ce probleme prioritar voi abordaţi? Încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul? Cine va fi în fruntea acestui stat: partide politice de dreapta sau de stânga? Ce vă preocupă pe voi? Când discutaţi în gaşca voastră şi vorbiţi despre viitorul statului aceasta, dacă vorbiţi, ce probleme scoateţi la suprafaţă?
Radu Marian: „Justiţia, economia, educaţia. Pentru a continua reformele fundamentale structurale, trebuie, mai întâi, statul să recapete încrederea oamenilor. Iar pentru a recăpăta încrederea oamenilor, trebuie să declari război total corupţiei mari, oligarhilor, grupurilor de interese de la putere, oameni judecaţi, dosare penale, cum se întâmplă în România. Tinerii aşteaptă aceasta, noi vrem aceasta. Noi vorbim în fiecare zi despre atâtea istorii dramatice, grave în care viaţa oamenilor e distrusă de corupţie. Și aceasta e pe limba noastră în fiecare zi. Acest lucru nu este posibil acum, pentru că factorul de corupţie e la conducere.
De aceea, e nevoie de o schimbare politică. Doi, o economie, ca să funcţioneze bine, regulile trebuie să fie egale pentru toţi, taxele trebuie plătite de toţi. De aceea, trebuie să lupţi cu monopolurile, de aceea întreprinderile mici şi mijlocii trebuie susţinute. Pentru ca oamenii să se implice în afaceri, dar şi să ştie că regulile sunt respectate de toţi. Şi deja vorbeam de educaţia pe termen lung, problema care trebuie rezolvată în 15-20 de ani, de mici copiilor trebuie să li se spună: „Noi vrem ca tu să gândeşti liber, să gândeşti creativ”. Modul în care se predă trebuie să fie mult mai interactiv, mai liber.”
Europa Liberă: Cât de actuală e întrebarea „A fi sau a nu fi statul Republica Moldova?”?
Radu Marian: „Marea problemă este cea demografică. Dacă noi vom reuşi să rezolvăm această problemă, atunci Moldova va continua să existe. Pentru aceasta eu cred că trebuie să atragem şi imigranţi chiar. Trebuie să uităm de diferenţele noastre de etnie, de religie şi să avem o abordare foarte creativă. Dar înţeleg că aceasta e o mare problemă în Moldova, pentru că suntem foarte conservatori şi toţi suntem ortodocşi şi noi nu vrem oameni de altă culoare. Aceasta e problema de a fi sau a nu fi. Şi deja sunt şi justiţia, economia, educaţia. M-aţi întrebat mai devreme de Est sau Vest. Sigur că valorile vest-europene sau legislaţia europeană este important a fi implementată în Moldova nu de dragul Europei şi în Europa e frumos, şi acolo e bine, dar că aceste legi au sens, sunt raţionale, cu bun simţ şi ele vor aduce bunăstare.”
Europa Liberă: Îl întreb pe Radu Marian dacă poate numi trei calităţi bune care caracterizează cetăţenii Republicii Moldova?
Radu Marian: „Grea întrebare. Pot să spun muncitori, talentaţi şi perseverenţi.”
Europa Liberă: Dar defectele acestei naţiuni?
Radu Marian: „Un mare defect este lipsa de respect pentru semeni. Dacă ne uităm cum merg oamenii în trafic, cum se poartă în public, cum se poartă într-un magazin, nu se gândesc la omul care stă în faţa lui, lor nu le pasă. Nu respectă regulile, nu respectă timpul cetăţeanului care stă alături. Viziunea moldovenilor despre succes este foarte greşită, ei cred că, dacă ajung primii la semafor, aceasta e deja bine sau dacă sunt primii în rând deja e bine. Mulţi dintre ei nu au niciun fel de considerare faţă de proprii lor semeni sau. Unul dintre defecte e lipsa de respect pentru conaţionali. O altă problemă ar fi lipsa de toleranţă. Suntem intoleranţi faţă de oamenii de altă religie, de altă culoare, de altă orientare sexuală. Mulţi dintre noi refuzăm să ne documentăm asupra unui subiect şi aruncăm opinii total eronate. Ignoranţă, intoleranţă şi lipsă de respect faţă de cei din jur.”
Europa Liberă: Ca să se transforme defectele în calităţi bune, cei şapte ani de acasă sunt suficienţi?
Radu Marian: „Educaţia comună atât de la părinţi, cât şi de la şcoală. Nu doar părinţii, pentru că mulţi dintre părinţii noştri au trăit în Uniunea Sovietică şi ei au anumite concepţii care nu ar ajuta pe tinerii de azi. De exemplu, unii părinţi spun că în Uniunea Sovietică era bine, că nouă totul ni se dădea şi era ieftin. Dar aceasta nu e ok. Trebuie să le spui copiilor că noi trăim într-o altă lume, viaţa ta e în mâinile tale nu în mâinile statului. De aceea, tu singur trebuie să te descurci în viaţă, încearcă şi fă o afacere sau fă-ţi singur vocaţiile, talentele, dezvoltă-te. Nimeni pe tine nu te va trage din urmă. Aceasta este diferenţa fundamentală de viziune dintre unii dintre părinţii noştri şi tineretul. Tineretul trebuie să înţeleagă diferenţele acestea.
Progresul este posibil, să nu se spună niciodată că Moldova nu se va dezvolta, pentru că moldovenii nu sunt mai proşti ca oamenii din alte ţări din Vest şi trebuie să luptăm pentru drepturile noastre, trebuie să ne implicăm în viaţa politică, trebuie să cerem de la politicieni, de la oameni mai multă responsabilitate. Da, de ce nu?, să creăm noi mişcări politice, să fim mai activi, să ne cerem drepturile în fiecare zi, nu o dată la patru ani. America, de exemplu, a ajuns o democraţie stabilă pentru că oamenii îşi cereau drepturile în fiecare zi. Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi noi. Schimbarea e posibilă, însă schimbarea trebuie să o cerem şi trebuie să participăm la ea.”
Europa Liberă: Radu Marian e mândru că e cetăţean al Republicii Moldova? Cu ce te mândreşti?
Radu Marian: „Vom vorbi poate peste câţiva ani, doi-trei ani, când realmente voi putea spune că sunt mândru de ce am făcut pentru ţară. Dar acum nu pot să spun că sunt mândru de Moldova, pentru că suntem o ţară tânără. Totuşi, 25 de ani nu e atât de mult.”
***
Victor Micușa este unul dintre cei mai apreciați coafori. Aceasta o spun clienții lui, de la simpli muritori până la VIP-uri. Însă puțini știu că Victor Micușa nu este doar un om de afaceri de succes, ci și un observator atent a tot ceea ce se întâmplă pe scena politică din Moldova de un sfert de secol.
Victor Micușa: „Lumea permanent în aceşti 25 de ani a fost în aşteptare. Au fost foarte multe descurajări. Atunci când politicienii noştri speculează, înainte de alegeri cu promisiuni, lumea noastră e credulă, crede că aşa și va fi. Din păcate, nu a fost nimic din ceea ce au aşteptat oamenii, societatea civilă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca alegător, ce reproşuri aveţi la adresa persoanei dumneavoastră? Pentru că sunteţi votant, aţi regretat votul pe care l-aţi dat în aceşti 25 de ani?
Victor Micușa: „Da, am regretat de fiecare dată. Dar ca orice moldovean am crezut în cei pentru care am votat. În primul rând, descurajările mele au fost faţă de Frontul Popular, care a minţit lumea. Acum se face o impresie că cei care conduceau mişcarea aceasta au făcut-o ca să o fărâmiţeze în grupuri, „cupluri” ş.a.m.d., să se duşmănească şi, la urmă, să o desfiinţeze cu totul. Eu nu sunt o persoană care merg de pe o filieră pe alta, am mers înainte şi am votat Partidul Liberal. Acum sunt dezamăgit întru totul, din cauză că din ceea ce au promis, practic, nu s-a făcut nimic.”
Europa Liberă: Dar niciun politician în această istorie tânără a Republicii Moldova de 25 de ani de independenţă nu a recunoscut că a trădat electoratul.
Victor Micușa: „Nici nu vor face lucrul acesta, fiindcă ei vor să se menţină la putere. De fapt, ei privatizează, practic, ţara, guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia. E clar că ei tot timpul vor spune că a fost bine.”
Europa Liberă: Şi că fac bine în continuare pentru ca să îmbunătăţească nivelul de trai.
Victor Micușa: „Chiar în 25 de ani de când suntem independenţi nu s-au mai născut oameni care ar putea veni să-i înlocuiască? Eu i-aş chema să aibă respect: dacă ai fost şi nu ai făcut ce ai promis, cedează altuia. Nu, ei trec dintr-un partid în altul, de pe o filieră pe alta, de pe stânga pe dreapta, numai ca să se menţină cu alt partid ca să ajungă iarăşi în fotoliu. Dintr-o ţară mică, aşa cum suntem noi, în 25 de ani trebuiau să facă a doua Elveţie.”
Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că ei v-au trădat?
Victor Micușa: „Eu consider că da, m-au trădat. Ura mea este faţă de cel pe care l-am ales. De exemplu, eu nu am pretenţii faţă de Voronin, nu am pretenţii faţă de Dodon sau altcineva, fiindcă nu eu l-am ales şi nu am nicio pretenţie. Pe mine mă miră de ce eu trebuie să-l votez pe un „oarecare” Ghimpu şi el să aducă în Parlament persoane care nu sunt compatibile cu politicul, care nu se pricep. Noi acum suntem la o încercare foarte mare, suntem la o răscruce. Avem noroc că ne mai dau câte un şut în fund europenii, americanii, ne agăţăm de nişte bani şi se mai construieşte ceva.”
Europa Liberă: Cât de mult contează astăzi integritatea morală pentru cel care vrea să ajungă politician sau pentru cel care deja face parte din această clasă politică? Calităţile morale cât de străine au devenit pentru politicieni?
Victor Micușa: „Atunci când ai un popor de care să-ţi ştergi picioarele, nu pot să vorbesc de calităţi morale. Atâta timp cât se împarte clasa politică pe clanuri şi ei îşi rezolvă problemele – lupta care acum e între oligarhi – nu cred că se pun în valoare calităţile morale.”
Europa Liberă: Nimeni nu a recunoscut în Republica Moldova că este oligarh, deşi cam toată lumea vorbeşte despre această oligarhie.
Victor Micușa: „Să mergem, de exemplu, în oraşul de elită. Cine au case acolo? Eu lucrez de 30 de ani zi de zi, abia acum am început să-mi construiesc o căsuţă mică pe care sper să o termin până la bătrâneţe. De ce ei, care lucrează la stat cu cinci-şase mii de lei, îşi permit în doi-trei ani de zile să-şi facă nişte biserici, nu case? Acolo, începând de la poliţişti, judecători, procurori, dacă pot fi 10% businessmeni care au case în regiunea aceasta. Despre ce calitate morală putem vorbi? Despre ce încredere? Clar că nu va spune că e oligarh. Dar de unde ai tu chestia aceasta?
Primul milion, să spunem aşa, îl ştergem, că a fost haos, fiecare a apucat de unde a apucat, nu putem răspunde. Dar, odată şi odată, trebuie trasă linia roşie, trebuie de spus aşa: „Nu mă mai interesează de unde ai banii, ce ai făcut până acum, tragem linia roşie şi ceea ce ai de declarat şi de plătit la stat impozite”. Atât. Dar la noi ce se întâmplă? Vin unii, îi arestează pe cei care au fost, îi scutură, le iau banii că au furat ş.a.m.d. Pe urmă se duc aceştia, vin alţii, încep pe aceştia să-i scuture.”
Europa Liberă: Sunt reglări de conturi?
Victor Micușa: „Acesta e interesul de a acumula cât mai multe finanţe.”
Europa Liberă: Întotdeauna a fost răfuiala aceasta politică, cel care vine la guvernare să se răzbune pe oponentul său.
Victor Micușa: „Un politician bun ar trebui acum să vină la cârma ţării și ar trebui să nu facă lucrurile acestea. El de acum trebuie să facă ceva bun pentru ţară, el trebuie să-l pedepsească pe oponentul său, nu să se răfuiască. Dacă el a încălcat legea şi demonstrează că a încălcat legea, atunci să răspundă. Şi eu mă gândesc că mai devreme sau mai târziu, dacă tot aşa mergem cu paşi mărunţi spre Uniunea Europeană, fiecare va răspunde pentru ceea ce a făcut.”
Europa Liberă: Pe cât de valabilă este această idee că moldovenii prea puţin se pricep la administrarea treburilor unui stat? Şi această problemă pe care o ridică astăzi mai fiecare cetăţean din Republica Moldova, spunând că lipsa unui lider naţional se face simţită şi aceasta deocamdată nu solidarizează societatea, ci o lasă dezbinată?
Victor Micușa: „Probabil că noi avem totuşi un caracter invidios. Atunci când se ajunge la putere, dorinţa de a fi primul, de a fi unicul şi de a înlătura oponenţii chiar din echipă, care au fost, aceasta numai din cauza că un politician are invidie şi vrea să fie de unul singur. Nu poţi duce în cârcă nişte colegi politicieni buni şi să nu-i scoţi în valoare, în prim-plan. În cazul acesta ar fi bine ca să te retragi, să-i pui pe dânşii în faţă, dacă vrei să faci ceva pentru binele ţării.”
Europa Liberă: Vă întrebam pe cât e de acută problema identificării unei persoane care să ajungă a fi lider naţional?
Victor Micușa: „Practic, ei nu pot ieşi la iveală. Ei când apar, imediat încep să-i preseze sau să-i scoată de pe prima linie. În Slovenia a câştigat un partid nou format de un băiat tânăr, a făcut o echipă de profesori la şcoală, universităţi de care nu îţi era ruşine să-i asculţi, aceştia erau profesorii politicienilor care au fost până acum. Acesta a fost un act credibil făcut, lumea i-a ales şi ei din primul tur au câştigat 70%.”
Europa Liberă: Şi în Moldova alegătorul, cetăţeanul, în ce condiţii poate recâştiga încrederea în instituţiile statului şi în clasa politică?
Victor Micușa: „Trebuie să apară în faţă o persoană fără un trecut rău, ca să schimbe lucrurile spre bine. Şi dacă politicienii care sunt acum vor să rămână în continuare, ei trebuie să facă, în primul rând, legea lustraţiei, să pună în faţă legea de corupere la nivel înalt cu pedeapsă de 25 de ani de puşcărie sau mai mare, până la a treia, a patra generaţie, mamă, tată, ce mai e, după aceea, şi atunci el va deveni persoană credibilă. Persoana care vine la putere din start trebuie să spună: „Dacă ei voi fi preşedintele ţării la mine în cabinet tot timpul vor fi patru-cinci consilieri. Dacă mă sună cineva personal, include robotul şi spune: „Dumneavoastră veţi fi ascultat de către cinci consilieri’.” Atunci va veni persoana credibilă, nu se vor face mişmaşuri prin cabinete. Îţi pui o cameră de luat vederi, care să fie online, să vadă ce faci, cine intră, cu cine intră.
Omul din start elimină faptul de corupere. Atunci când vii la preşedinte sau vii la prim-ministru la o discuţie, trebuie să ştii că nu trebuie să iei nimic, pentru că aşa sunt regulile, atunci te gândeşti să te duci sau să nu te duci. Sau te duci cu o întrebare care va fi rezolvată pentru bine societăţii, sau, dacă te duci cu o întrebare cu scop meschin, atunci te opreşti la uşă şi zici: „Nu’.”
Europa Liberă: Şi care e răspunsul lui Victor Micușa la întrebarea: „Se pot autoguverna cetăţenii Republicii Moldova?”
Victor Micușa: „Eu cred că se pot, dar totuşi suntem o ţară mică şi mă gândesc că unirea ar fi cel mai bun lucru pentru ţară.”
Europa Liberă: De ce insist pe un răspuns la această întrebare? Pentru că atunci când discut cu oamenii de la firul ierbii, foarte mulţi dintre ei spun că ar prefera să vină cineva din Germania, din Statele Unite ale Americii, de oriunde, pentru că acea persoană ar fi capabilă să facă ordine în stat.
Victor Micușa: „Se poate de făcut şi fără persoane aduse din afară. Pur şi simplu, să fie transparent, deci toate funcţiile să fie date prin meritocraţie şi prin concurs. Dacă la mine se adresează un cumătru: „Dă-mi, te rog, un post de lucru”, îi spun: „Nu pot să o fac”. Și el trebuie să înţeleagă. Dacă tu eşti capabil şi eu ştiu că tu eşti capabil, depune o cerere şi eu cred că vei câştiga, dacă eşti capabil. Dacă nu, mă scuzi, nu e locul tău. Dar de ce trebuie să vină un american sau un neamţ? Noi avem foarte multe persoane care deja au studiat în Harward, au studiat în universităţi mari.”
Europa Liberă: Cambridge, Oxford.
Victor Micușa: „Corect. Cu plăcere mă uit la Maia Sandu, una dintre miniştrii care a schimbat spre bine lucrurile în învățământ. Și se vede clasa politică care a făcut studii peste hotare, ea e diferită. Şi noi avem foarte multe persoane, avem guvernatorul de la Banca Naţională care tot a făcut studii peste hotare. Îl văd în fiecare zi cum merge pe jos de la serviciu, nu ştiu unde locuiește, dar el merge spre parc pe jos, fără bodyguard, fără maşină. Aşa trebuie să fie: o persoană care nu a făcut nimic rău nu trebuie să se teamă de nimic.”
Europa Liberă: Din 1991 şi până în ziua de astăzi se vorbeşte despre trei opţiuni pe care le-ar fi avut şi le mai are Republica Moldova. Fie că se dezvoltă ca stat independent, suveran, fie ideea unionistă salvează bucata aceasta de pământ sau apropierea Republicii Moldova de Uniunea Euroasiatică dominată de Rusia lui Putin. Şi opiniile sunt împărţite, când e vorba încotro Moldova. Care din aceste scenarii e mai realist?
Victor Micușa: „Dacă Rusia ar fi făcut alt pas, mai deştept, să nu aibă grijă de Transnistria, de Abhazia ş.a.m.d., dar toţi banii să-i investească în ţara lor şi să facă o ţară atractivă, eu nu era să zic că vreau în Uniunea Europeană, că acolo e mai aproape, e mai bine… Dar în cazul în care ei, practic, permanent au avut o politică şovină, de a ne duce înapoi în mocirlă, eu nu ştiu de ce opţiunile acestea pentru unii oameni sunt atât de atractive. Noi trebuie să mergem sigur, avem două direcţii, sau ca stat mic, ca să ne putem menţine trebuie să facem alipirea cu România, sau, dacă mergem pe calea integrării europene, care ne va lua în „braţe”, e aceeaşi unire, practic, poate e mai bine, atunci nu vor fi revoltele acestea pro-ruse. Eu mă gândesc că atunci când ne va lua Europa în „braţele” sale, se va termina cu clasa politică coruptă şi meschină. Şi caz dacă ar ieşi la noi un pro-rus şi un pro-european, eu cred că lumea se va consolida şi ar câştiga forţele politice care tind spre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Trei calităţi bune pe care le are naţiunea Republicii Moldova?
Victor Micușa: „Până acum se spunea că noi suntem cei mai harnici. Hărnicia se vede după veceul pe care îl ai în ogradă şi gardurile… Moldoveanul e harnic, când lucrează la cineva, dar la el acasă nu lucrează. De exemplu, eu aş scoate una dintre calităţile acestea bune. Alta, că ei sunt gata să înveţe orice limbă, ei sunt gata să lucreze în orice ţară, într-un cuvânt, moldoveanul nostru este descurcăreţ. O calitate, că el este credul, nu e cea mai bună. Dar dacă ar fi că ai noştri la putere să facă bine pentru ţară, aceasta ar fi o calitate extraordinară, fiindcă omul tot timpul are speranţa că va fi bine. Dă-i omului ceva şi el îţi va întoarce înzecit.”
Europa Liberă: Dar trei defecte?
Victor Micușa: „Trei defecte: invidia, fudulia şi orgoliul.”
Europa Liberă: Şi în concluzie Moldova cu ce o aseamănă Victor Micușa?
Victor Micușa: „Lumea începe să se descurce. Noi am trecut câteva etape cu Frontul Popular, agrarienii, comuniştii, democraţii. Și acum avem cu ce compara. Pe om deja nu poţi să-l amăgeşti, omului trebuie să-i dai. Şi cred că etapa următoare ar fi ca în viitorii ani să se schimbe lucrurile spre bine.”
