O reformă importantă în învățământul profesional ar putea avea consecințe serioase, peste ani, asupra pieței muncii: ministerul educației vrea să schimbe din 2017 modul de finanțare a școlilor profesionale și colegiilor. Un criteriu care va decide mărimea bugetului unui instituții va fi popularitatea acesteia, deci numărul de elevi. Un alt criteriu, programul de învățământ și specificul fiecărei meserii. Întrebarea este: meseria populară astăzi printre tineri va fi căutată și în cinci ani? Cine face o analiză pe termen mediu a tendințelor pieței muncii și cine-i poate îndruma pe tineri spre o meserie cu perspectivă ? Relatează Tamara Grejdeanu.
Directorii școlilor profesionale ar urma să arate cât se cheltuie pentru pregătirea unui tractorist, bucătar, lăcătuș sau a unei cusătorese. Și asta pentru că, notează reprezentanții ministerului, distribuirea banilor trebuie să fie echitabilă și să corespundă necesităților pentru instruire. Până acum, alocările se făceau după bugetele anilor trecuți, fără ca managerii să justifice nevoile instituției. Așa s-a ajuns ca pregătirea aceluiași meseriaș, să coste foarte diferit de la o școală la alta, spune Silviu Gîncu, șeful direcției învățământ mediu de specialitate din cadrul ministerului:
„Avem costuri la unele școli unde, de exemplu, un elev costa 50 de mii de lei, iar în alte școli costa 20 de mii de lei. Și acolo unde acest cost ajungea la 50 de mii de lei, el nu era neapărat de două, trei ori mai bun decât în celelalte instituții. Deci acest mecanism vine să stabilizeze și să creeze reguli identice de joc, astfel ca atunci când directorul participă la concurs și are mandat pe următorii cinci ani, pentru a mai beneficia de un mandat, dânsul trebuie să întreprindă acțiuni concrete pentru a dezvolta instituția împreună cu cadrele.”
După noua formulă, nu ministerul va hotărî planul de finanțare, ci administrația instituției, care va decide cu de la sine putere în care meserii să investească, astfel încât să existe interes din partea elevilor. Or, pentru că numărul de elevi este unul din criteriile de finanțare, instituțiile cu puțini elevi ar putea să dispară, sugerează Silviu Gîncu.
Directorul Centrului de Excelență în Construcții, Valeriu Pelivan crede că această schimbare în distribuirea banilor este în interesul școlilor de meserii, pentru că vor fi puse în situația de a-și reevalua oferta educațională:
„Managerii trebuie să-și revadă activitatea lor, inclusiv cu unele meserii, cu unele specialități, care nu sunt solicitate pe piață și nu este nevoie, unde nu este concurs, unde nu este acoperire, să zicem de ajuns, și să-și planifice, să-și proiecteze, să facă o strategie în care să aibă succes pe piața educațională, dar și în ceea ce privește administrarea.”
Pe de altă parte, remarcă Emil Șpac, directorul Școlii profesionale nr.6 din capitală, cele mai solicitate meserii nu sunt neapărat și acelea de care are nevoie sectorul real al economiei :
„Statul trebuie să aibă o politică în pregătirea cadrelor de muncitori, dacă statul vrea să aibă o economie puternică, dar ea nu există până la momentul actual. Sunt meserii în școli profesionale care necesită mari cheltuieli, dar având aceste mari cheltuieli, noi nu avem efect, pentru că economia Moldovei nu are nevoie de așa specialiști. Nu putem să pregătim specialiști pentru coșul de gunoi. Până nu o să fie înțeles lucrul acesta, până noi nu ne vom mândri că avem o clasă muncitoare calificată și deșteaptă, cu intelect și cu verticalitate, noi rezultate nu o să avem.”
Emil Șpac mai spune că ministerul trebuie să urmărească în ce măsură școlile profesionale au infrastructura necesară pentru a propune tinerilor o anumită meserie, astfel încât, în goana după studenți, să nu vină cu oferte care sunt populare doar printre elevi. Or din contra, tinerii trebuie să aleagă din specialitățile de care spun că au nevoie agenții economici.
Aplicarea noului mecanism de finanțare este o condiție pentru ca ministerul să obțină 2,4 milioane de euro din partea UE pentru continuare procesului de reformare a învățământului profesional tehnic și de apropiere a acestuia de nevoile economiei Moldovei.
