Anul trecut, în noiembrie, după ce aviația turcă a doborât un avion de luptă rus de-a lungul graniței siriene, președintele Vladimir Putin vorbea despre „un cuțit în spate” cu care ar fi lovit „complicii teroriștilor”. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan replica: „cei care ne-au violat spațiul aerian trebuie să-și ceară scuze, și aceia nu suntem noi”.
Luni, 8 august, in ajunul vizitei la Sankt Petersburg, același Erdogan vorbea într-un interviu cu agenția TASS despre „prietenul meu Vladimir” iar vizita în Rusia era „o vizită istorică, un nou început”.
Declarațiile arată că Turcia vrea cu adevărat să reia mai ales relațiile comerciale cu Rusia. Până acum, economic, Turcia a avut numai de pierdut din tensiunile care au apărut în relațiile bilaterale și care au înghețat multe proiecte comerciale. Mai ales după ce Rusia a blocat turismul spre Turcia: în 2014, turiștii ruși erau al doilea cel mai mare grup după germani și cheltuiseră peste 3 miliarde de dolari, echivalentul a 0,4% din PIB-ul acelui an. Datele aparțin Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, BERD.
Multe exporturi turcești au fost lovite de embargoul rusesc, traficul camioanelor a fost îngreunat, obstacole care au costat Turicia, estimează BERD, între 0,3 și 0,7% din PIB până în 2016.
Rusia, pe de altă parte, a avut mult mai puțin de suferit de pe urma răcirii relațiilor cu Ankara; în opinia unor analiști, Turcia a fost cea care a subestimat Moscova în confruntarea de anul trecut.
Analiștii politici urmăresc însă cu și mai mare atenție impactul geopolitic al reapropierii dintre Turcia și Rusia. „În acest moment”, crede Anna Borschchevskaya de la Institutul pentru Orientul Apropiat de la Washington „Putin și Erdogan lucrează mână în mână: tentativa de puci i-a oferit lui Erdogan șansa de a-și consolida puterea, iar acum încearcă să șantajeze Occidentul, prin apropierea de Moscova”.
Refacerea relațiilor turco-ruse schimbă și paradigma în Siria: Turcia lui Erdogan a fost unul din oponenții președintelui sirian Bashar al-Assad, susținut de Rusia, inclusiv prin campania de bombardament lansată anul trecut în sprijinul armatei siriene. Și care a dat rezultate.
Turcia s-a aliat cu Statele Unite în conflictul sirian, sprijinind grupările rebele care se opun regimului Assad. Numai că Ankara este deranjată între timp de faptul că milițiile kurde din regiunea de granița devin tot mai importante în campania anti-Assad, fiind sprijinite deschis de Washington.În această ecuație complicată, Moscova și Ankara par în acest moment să aibă un interes comun în Siria: să mențină situația actuală, cu un președinte Assad slăbit, dar la putere. Luni, în ajunul vizitei la Sankt Petersburg, Erdogan declara agenției TASS că în Siria „este imposibil să găsim o soluție fără sprijinul și cooperarea Rusiei”.
Tentativa de puci din Turcia, din 15 iulie, a provocat tensiuni între Ankara și principalul său aliat NATO, Statele Unite. Mai ales după ce Erdogan l-a acuzat pe predicatorul Fethullah Gülen de incitarea la puci, Gülen trăiește în exil în America și, până acum, Ankara nu a obținut extrădarea acestuia.
Moscova a profitat imediat de aceste probleme: nu numai că Rusia a fost una din primele țări care a condamnat tentativa de lovitură de stat, dar ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a grăbit să compare tentativa de puci cu protestele din Ucraina, care au condus la schimbarea puteri iîn 2014.
Vizita la Sankt Petersburg este mesajul lui Erdogan către Occident „la nevoie, găsesc și alți parteneri”, este de părere Halil Karaveli, analist de la Stockholm, care conduce un program asociat Universității John Hopkins.
Occidentul se vede obligat să trateze Ankara „cu mănuși”: Statele Unite și NATO au nevoie de bazele din Turcia, Uniunea Europeană nu vrea să pericliteze acordul prin care Turcia a limitat drastic fluxul de migranți spre Europa. Și este vorba de aproape trei milioane de refugiați, aflați în acest moment în Turcia.
Numai că nici Ankara nu-și poate subestima dependența de Occident, economică și în probleme de securitate. Iar NATO rămâne principala „pavăză” a Turciei, apreciază analistul Halil Karaveli .
