A fost o perioadă plină de incertitudini, o perioadă în care cetățenii au pierdut cea mai mare parte a timpului în căutarea elitelor politice, declară, în ajunul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova, fostul deputat Ana Guțu, prim-vicerector al ULIM, președinta Partidului unionist „Dreapta”.
Ana Guțu: „Acești 25 de ani de independență au fost ani de căutare și de tatonare. Pentru mine personal, anul 1991, atunci când a fost declarată independența fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești, nu a avut o valoare foarte importantă, fiindcă eu am așteptat declararea unirii cu România. Acesta a fost și este nu doar idealul meu de la ʾ89 încoace, ci din frageda copilărie, fiindcă am crescut într-o familie de profesori. De la bunici am auzit cine suntem, de unde ne tragem și care este adevărul istoric.”
Europa Liberă: Istoria arată că statul Republica Moldova a continuat să existe, a fost recunoscut de către organismele internaționale.
Ana Guțu: „A fost recunoscut de către organismele internaționale, a devenit subiect de drept internațional, și-a făcut și o constituție în 1994 care, a propos, nu a fost votată prin referendum. Avem Parlament, avem guvern și totuși trista noastră istorie recentă, care este istoria ocupației sovietice, a demonstrat că, dacă o palmă de pământ nu a avut o veritabilă istorie de autoguvernare, ea nu poate să se transforme într-o entitate statală veridică, fiindcă istoria devenirii națiunilor europene clasice este cea care s-a perindat de-a lungul secolelor. Și astăzi 25 de ani sunt o perioadă de timp foarte scurtă pentru a zice că am atins anumite succese. După 25 de ani de căutări, Republica Moldova a ajuns în punctul critic și aici trebuie să se oprească cetățenii și să se întrebe: oare trebuie pedepsiți acești cetățeni și aceste noi generații de tineri cu o altă perioadă de așteptare de 25, de 50, de 75 de ani? Sau există o posibilitate de a instaura pe această bucată de pământ o stabilitate socială, economică, o securitate personală, militară și politică, prin reunificarea Republicii Moldova cu România și revenirea la sursa ei naturală?”
Europa Liberă: Dar ce a trebuit să se întreprindă și nu s-a întreprins ca în casele cetățenilor să ajungă bunăstare, prosperitate, ca să nu existe această mare prăpastie între cei de jos și cei de sus?
Ana Guțu: „În acești 25 de ani de independență cea mai mare carență care ne-a jucat festa nouă tuturor este sărăcia spirituală. Și această sărăcie spirituală, de fapt, generează orice. Generează corupție, generează instabilitate politică, generează un vot viciat, atunci când cetățeanul votează nu pentru niște oameni pregătiți, ci pentru un kilogram de orez sau o pastă de dinți ș.a.m.d. Aceasta ne turmentează pe noi toți – sărăcia spirituală. Ea este cauza tuturor relelor. Probabil că și lipsa unei tradiții de elită politică aici, în Republica Moldova, s-a făcut resimțită, fiindcă adevărata generație tânără, care a mers la școală după anul ʾ89, abia acum este în devenire, abia acum se formează fie aici, în Republica Moldova, fie peste hotare. Și probabil că ei sunt cei care ar trebui să pună umărul la idealul devenirii noastre naționale, cel al reîntregirii națiunii române.”
Europa Liberă: Și totuși, se insistă pe ideea că cetățenii Republicii Moldova nu știu răspunsul la întrebarea: încotro Moldova, cu Estul, cu Vestul? E aici și această dezbinare a societății pe parcursul acestor 25 de ani, și lipsa unei idei care i-ar fi solidarizat. De ce scindarea societății rămâne a fi atât de profundă?
Ana Guțu: „Problema scindării societăților nu este una care e proprie doar Republicii Moldova. Toate societățile contemporane sunt scindate, și cele din statele membre ale UE, și cele din țările foarte dezvoltate ale Americii de Nord.”
Europa Liberă: Dar nu în baza vectorului geopolitic.
Ana Guțu: „Ba da, există și problema vectorului geopolitic, există probleme de extremism și naționalism, există probleme de terorism și fundamentalism. La noi este vectorul geopolitic și această scindare incumbă nu doar politicienilor, fiindcă deseori se dă vina pe politicieni, că ei au scindat societatea. Nu este adevărat. Eu revin la sursa tuturor relelor care este sărăcia noastră spirituală. Adică, dacă aici, în Republica Moldova, nu am fi pierdut războiul informațional – și noi l-am pierdut în fața Rusiei – dacă lumea ar fi fost mai informată, mai citită, dacă pauperizarea în masă a cetățenilor nu ar fi dus la exodul cetățenilor, și a plecat cea mai pregătită parte a societății și cea mai tânără, cea mai activă, au rămas pensionarii și copiii care în prezent pleacă și ei pentru reîntregirea familiilor, probabil că toate acestea nu se întâmplau. Dar sămânța răului a fost deja aruncată. Și astăzi ea a încolțit. Și atunci când ne spunem: „Haideți să punem punct și să o luăm de la capăt; haideți să construim o altă societate; să dăm naștere unei elite politice noi”, toate acestea ne duc la gândul că ne rămâne să mai așteptăm încă vreo 100, 150 de ani și nu vom mai scăpa de aceste probleme de derivă identitară, de scindare a societății ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar marile puteri au interese aici, la această intersecție a celor două confluenți mari: cel Estic și cel Occidental?
Ana Guțu: „Ar fi prepotent să spunem că Republica Moldova este un spațiu de interes pentru marile puteri şi că noi am servi drept pasarelă între partea vestică şi partea estică a emisferei europene. Nu cred, fiindcă Republica Moldova este un spaţiu şi un teritoriu prea mic şi prea puţin dezvoltat economic. De fapt, acest rol de pasarelă ar putea să fie jucat de Ucraina, fiindcă Ucraina este o ţară mare, un stat naţional, are şi un potenţial economic foarte serios, pe când Republica Moldova este ca un sandvici între Ucraina şi România. Și, de fapt, s-a transformat într-o zonă gri de spălare a banilor, de trafic de fiinţe umane, de contrabandă, avem şi zona separatistă pe care volens nolens noi, cetăţenii Republicii Moldova, o alimentăm, plătind taxe exagerate pentru energia electrică. Şi această zonă, care astăzi se numeşte Republica Moldova şi care, da, este stat independent, declarat independent, dar, de fapt, independent nu este, va servi drept tampon pentru astfel de fenomene negative încă pentru o perioadă foarte mare de timp, fiindcă anumiţi reprezentanţi ai elitelor politice din Republica Moldova se complac în această instabilitate. Fiindcă această instabilitate generează fenomene corupţionale ale sistemului judiciar şi asistăm la tot felul de atacuri raider, de hoţii, acte corupţionale, decizii judecătoreşti în favoarea cutărui sau cutărui clan economic ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Şi dacă duşmanul nu trebuie căutat în afară, aici, pe interior, cine sunt inamicii?
Ana Guțu: „Nu cred că putem vorbi despre inamici. Există o tradiţie să ne sporovăim între noi, cei care vor cu Estul, cei care vor cu Vestul, dar inclusiv în zona separatistă din stânga Nistrului sunt cetăţeni ruşi, de etnie rusă sau ucraineană, care în discuţie cu mine personal, au spus: „Când veţi decide odată şi odată unirea cu România?”, că ei fac business şi vor să exporte în ţările membre ale Uniunii Europene. Și zic: „Voi, reprezentanţii naţiunii majoritare, trebuie să decideţi acest lucru, nu noi, minoritarii, trebuie să vă spunem”. Deci, şi unii reprezentanţi ai minorităţilor etnice nu sunt deloc împotriva unirii Republicii Moldova cu România.”
Europa Liberă: Dar au reuşit aceste minorităţi să se integreze în societate?
Ana Guțu: „Din punct de vedere economic, da, s-au integrat. Fiindcă ei sunt plătitori de impozite, ei lucrează, unii dintre ei chiar au absolvit studiile în Republica Moldova şi au posturi bine plătite, inclusiv în transnaţionale, unii dintre ei au învăţat limba oficială a statului, limba română. Dar există alţii, care nu au avut suficientă educaţie şi formare şi mai visează la raiul din Est, şi pleacă înspre Rusia. Chiar şi reprezentanţii minorităţii găgăuze, de exemplu, mulţi tineri visează să plece în Rusia la studii, să rămână acolo, îşi leagă viitorul de Rusia. Este şi o carenţă de educaţie în familie, fiindcă, atunci când am pledat pentru crearea unui departament de politici lingvistice, pentru a facilita învăţarea de către minorităţile naţionale şi etnici a limbii române, din păcate, ideea nu a fost acceptată. Şi lipsa acestui departament s-a simţit pe parcursul acestor 25 de ani.”
Europa Liberă: Şi dacă autorităţile de la Tiraspol şi cele de la Comrat privesc cu ochi buni spre Est, e greu să faci ordine pe un teritoriu fie şi mic.
Ana Guțu: „Exact. Suntem un teritoriu, practic, deşirat în toate părţile, avem veleităţi separatiste şi la Bălţi, şi în sudul republicii, la Comrat, nu mai zic de stânga Nistrului, unde staţionează armata rusă de ocupaţie, care, în acelaşi timp, îşi asumă rolul de pacificator. Şi tot nu este o chestiune normală. Şi nici această chestiune nu este rezolvată. Ba mai mult, am acceptat şi anumite cedări în faţa acestei zone separatiste, de curând a început apostilarea diplomelor eliberate în stânga Nistrului. Şi pretind acele maşini cu plăcuţe de înmatriculare separatiste la o liberă circulaţie în statele membre UE. Actuala guvernare a cedat în faţa acestor presiuni care vin din partea Rusiei, că nu vin din partea administraţiei separatiste de la Tiraspol. Şi atunci, noi suntem slabi. Da, noi suntem un stat independent, dar suntem un stat foarte slab, din cauza fragilităţii instituţionale, fiindcă instituţiile noastre sunt slabe, ele nu sunt capabile să gestioneze, că e vorba de situaţii de conflict sau să se comporte în situaţii normale, aşa cum se comportă instituţiile statului în alte ţări. De exemplu, istoria furtului miliardului, atunci când şi Banca Naţională, şi alte organisme de supraveghere în timp real au ştiut despre operaţiunile bancare şi nu au intervenit în niciun fel şi peste doi ani noi nu ştim şi tot căutăm vinovatul în acest furt al miliardului. Deja îţi tragi concluzia care este gradul de funcţionalitate a statului pe nume Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar cum se ajunge la un consens naţional, dacă confruntările sunt atât de mari?
Ana Guțu: „Sunt opţiuni geopolitice sau politice ale cetăţenilor unei societăţi. Și orice confruntări, cum le numiţi dumneavoastră, într-o societate, sunt rezolvabile în cadrul scrutinelor electorale, atunci când cetăţenii sunt chemaţi la urne şi să voteze fie politic, fie geopolitic şi atunci cetăţenii îşi rezolvă soarta. Nu cred că societăţile din Ţările Baltice s-au confruntat cu mai puţine probleme, ei s-au confruntat cu foarte multe probleme.”
Europa Liberă: Dar este exemplu Ucraina, care a fost un stat mare, puternic, vedeţi că se confruntă cu aceeaşi problemă…
Ana Guțu: „Cu aceeași problemă fiindcă Rusia a ştiut să semene...”
Europa Liberă: …separatism, sărăcie corupţie.
Ana Guțu: „Exact. În toate ţările postcomuniste. Dar există o diferenţă mare între Republica Moldova şi Ucraina. În primul rând, Ucraina are circa 45 de milioane de cetăţeni, noi abia de suntem două milioane şi jumătate.”
Europa Liberă: Trei milioane şi jumătate. Un milion este plecat peste hotare.
Ana Guțu: „Noi nu cunoaştem datele recensământului, bănuiesc că am devenit şi mai puţini. Dacă noi în 25 de ani nu am ştiut să demonstrăm că e posibil să faci ordine într-un teritoriu atât de mic, precum este cel al Republicii Moldova, atunci nicidecum încolo, în următorii 25 de ani nu ştiu dacă va mai fi posibil. Fiindcă perpetuarea independenţei sau statului independent şi suveran Republica Moldova, de fapt, va duce la depopulare, care cunoaşte un ritm accelerat fără precedent, la fiecare oră patru cetăţeni părăsesc ţara.”
Europa Liberă: Vă referiţi la acest exod al braţelor de muncă şi de creier?
Ana Guțu: „Exact. Şi nu are cine lucra pentru a plăti pensiile, pentru a contribui la bugetul public. Avem un stat de model gubernial rusesc, 60% din bugetul public pleacă la întreţinerea administraţiei publice centrale şi locale, ceea ce este foarte mult. Noi avem de trei ori mai mulţi primari decât în Marea Britanie. E nevoie de o reformă teritorial-administrativă, e nevoie de reforme structurale, inclusiv pe domeniul justiţiei.”
Europa Liberă: Dar de ce au eşuat reformele în Moldova?
Ana Guțu: „Aceste reforme nu au cunoscut continuitate, permanent s-au perindat diferite guverne, că a fost vorba de stânga extremă, fie că de centru-dreapta pro-europeană, care a durat prea puţin. Iar guvernarea pro-europeană, probabil, a renunţat la reformarea autentică a întregului sistem, preferând subjugarea acestuia în interese de partid sau strict personale. Şi de aceea, hoţia şi corupţia ne-a jucat festa după aceşti 25 ani de independenţă.”
Europa Liberă: Cetăţeanul aruncă toate pietrele în grădina clasei politice, iar guvernanţii spun că sunt cei care au obţinut mandatul din partea votantului şi o societate îşi merită conducerea pe care o are.
Ana Guțu: „Este adevărat, o societate îşi merită conducerea pe care o are. Şi vreau să vă zic că nu putem avea o elită politică atâta timp cât, de exemplu, şi tinerii se feresc să facă politică, tinerii şcoliţi şi bine formaţi şi nici intelectualii nu doresc să facă politică.”
Europa Liberă: De ce? Cum vă explicaţi această atitudine a lor şi neimplicare?
Ana Guțu: „Fiindcă se tem. Există o frică de a te implica în viaţa publică şi o nedorinţă de a te implica în gestionarea treburilor statului. Oamenii preferă să rămână în cercul lor de confort intelectual şi să aibă un job bine plătit. Mai mult ca atât, în Republica Moldova asistăm la fenomenul unui paralelism extraordinar între societatea civilă de expertiză şi societatea funcţionărească, cea care guvernează cu statul Republica Moldova. Avem tineri străluciţi în societatea de expertiză civilă, adică sunt implicaţi în proiecte internaţionale cu fonduri care vin din partea organismelor europene sau nord-americane şi care asistă guvernarea pe diferite probleme, că e vorba de securitate, apărare, economie, finanţe, educaţie. Şi aceşti tineri nu vor să devină funcţionari publici, fiindcă nu vor să schimbe salariul de două-trei mii de euro pe un salariu de funcţionar public, care este foarte mic. Şi atâta timp cât aceste două segmente nu se vor intersecta şi nu se va produce o fuziune între expertiza societăţii civile şi segmentul funcţionăresc din administraţia publică centrală şi locală, Republica Moldova nu are şanse de izbândă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră tocmai v-aţi întors de peste ocean, aţi fost în Statele Unite ale Americii şi vorbiţi despre nevoia reunirii Republicii Moldova cu România. Acest subiect nu a fost agreat de Casa Albă. Aţi găsit o altă poziţie, reacţie?
Ana Guțu: „Nu putem spune că nu a fost agreat de Casa Albă. Acest subiect nu a fost niciodată ridicat pe linia politică de Republica Moldova, de exemplu. Nu pot să spun că acest subiect nu a fost discutat de liderii politici din România, cu siguranţă că a fost discutat, dar trebuie să înţelegem că la ora actuală mingea este în terenul Republicii Moldova. Dacă aici, în Republica Moldova, se produce o decizie a populaţiei, a cetăţenilor de reunificare a Republicii Moldova cu România, fie în Parlament, şi aceasta este ideea pentru care pledăm noi, fie pe cale de referendum, o cale mult mai anevoioasă şi care poate să survină mai târziu, România în doar câteva ore va confirma această declaraţie de unire.”
Europa Liberă: Dar SUA susţine ideea unui stat independent, suveran şi integru teritorial al Republicii Moldova.
Ana Guțu: „Normal că SUA nu poate să zică: „De astăzi susţinem reunirea Republicii Moldova cu România”. Statele Unite ale Americii sunt o putere economică şi militară a lumii care nu se amestecă în treburile interne ale unui stat. Decizia de a ne uni cu România trebuie să vină din Republica Moldova şi nu va veni cineva din Statele Unite ale Americii şi să ne spună: „Uniţi-vă mai repede, că nouă ne convine”. Ar fi eronat să credem aceasta. Dar este important să înştiinţăm instituţiile din Statele Unite ale Americii că în Republica Moldova există şi este în continuă creştere opţiunea politică unionistă. Fiindcă sondajele ne arată între 25-30%, în funcţie de zonă urban/rural şi această opţiune nu mai poate fi ascunsă în zona, de exemplu, extremismului, aşa cum a fost obişnuit până acum, fiindcă spuneau că unioniştii sunt extremişti, ceea ce este convenabil Moscovei, Rusiei, desigur, şi anumitor partide pro-ruse de la noi. Acum trebuie să ne dăm bine seama că unioniştii îşi revendică un loc sub soare, adică îşi revendică un segment politic foarte clar pronunţat, care nu vrea să se dizolve în alte segmente sau în alte opţiuni politice.”
Europa Liberă: Pe parcursul acestor 25 de ani de independenţă, cum aţi sărbătorit ziua de 27 august?
Ana Guțu: „Pentru mine nu pot spune că a fost o sărbătoare și vă zic de ce. Fiind şi profesor universitar, şi trăgând nişte concluzii din tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, având un conflict separatist în stânga Nistrului, având o armată de ocupaţie în stânga Nistrului, armata rusă de ocupaţie, depinzând la 99,8% de sursa energetică rusească, neavând contoare pentru gazele naturale care ne vin din Rusia via Ucraina, cumpărând energia electrică din stânga Nistrului, neştiind care este tariful adevărat al acestei energii, fiind supuşi permanent blocadei pentru produsele agricole în Est, nu ştiu dacă am putea spune că suntem independenţi. Nu mai zic de spaţiul informaţional din Republica Moldova, care este marea mea tragedie personală. Mereu m-am simţit asuprită şi dominată de aceste canale tv ruseşti şi canale radio ruseşti. Bine, la nivel individual mi-am soluţionat problema, dar nu fiecare cetăţean poate să-şi permită acest lucru.”
